Despre starea de bine
Pentru unii sunt poate subiecte în trend, pentru alții doar niște marfă bună pentru încă o postare pe facebook, care ar trebui să ne facă să ne simțim instant bine. Însă pentru mine, starea de bine, wellbeing-ul emoțional sunt aspecte de mare interes, autentice și profunde, care, bine înțelese și profesate, pot face minuni în viața fiecăruia dintre noi. În a mea cu siguranță și-au spus cuvântul.
Mi se întâmplă să discut adesea, în contexte diferite, cu oameni la fel de diferiți despre starea de bine. Invariabil, se întreabă – și mă întreabă – care este scopul, rolul și sensul înțelegerii stării de bine: de ce ar trebui să îi acorde atenție?!
Și – având în vedere apetitul pentru orice e la modă, sau poate prinde repede și facil – se mai întreabă, și pe bună dreptate, dacă nu cumva starea de bine nu este doar un alt concept de marketing bine pus la punct. Nu cumva înseamnă, de fapt, o atitudine fals pozitivă conform căreia trebuie să zâmbim oricum și oricând, indiferent de ce ni se întâmplă? Sau nu cumva e un dat: ceva ce primești dacă ești norocos și într-o manieră total aleatorie? Ei bine, toate sunt întrebări pertinente și merită luate în considerare.
Una peste alta, cred că suntem norocoși să trăim într-o perioadă în care se acordă din ce în ce mai multă atenție individului, emoțiilor, relațiilor. Și, da, sănătății mentale – fără rușinea de odinioară, fără a mai fi arătați atât de ușor cu degetul, stigmatizați.
În același timp, vremurile în care trăim vin și cu destule neajunsuri. Suntem poate dezavantajați de surplusul de informații, deseori inutile, care ne acaparează de-a valma e-mailurile, mesajele sau paginile de socializare. Un vacarm care ne poate debusola și care ne pune în situația dificilă de a nu mai ști să discernem. Sau, și mai grav, să alegem – uneori sănătos, alteori nesănătos, dar să alegem. Cel mai trist e poate când alegem să nu mai facem nicio alegere. Să ignoram importanța alegerii de a ne fi bine, atât de valoroasă pentru noi și, implicit, pentru cei din preajma noastră. Fie că sunt copiii noștri, partenerul de viață, colegii sau prietenii.
În realitate, lucrurile sunt firești, simple
Așadar, ce înseamnă, de fapt, starea de bine? Înseamnă oare să fiu tot timpul vesel și fericit indiferent de ce mi se întâmplă? Să am jobul perfect, familia perfectă, sau să fiu iubit ca în filme fără să îmi fie niciodată greu sau dificil? Sau înseamnă să ignor momentele grele sperând că o energie externă mă va salva dacă continui să zâmbesc și să gândesc pozitiv? Sau înseamnă oare că o să-mi fie bine când vine vacanța sau când vine vara? Sau, în fine, atunci când o să-mi cumpăr o mașină sau o să-mi termin de plătit ratele la casă?
De cele mai multe ori ajungem să atribuim, să punem în cârca altcuiva responsabilitatea propriei noastre stări de bine – e în afara propriei mele personae, nu e în controlul meu. Altcineva sau altceva sunt responsabili de fericirea mea. Iar eu stau într-un colț și o aștept să mi se întâmple. Undeva, cândva…
În opinia mea, starea de bine este în controlul nostru. În ograda noastră. În viața noastră. E o stare de echilibru în care conștientizez unde sunt, care este istoria mea de viață. E starea în care îmi accept emoțiile chiar dacă ele sunt de tristețe, teamă sau furie. O stare în care știu conștient care sunt valorile mele – și trăiesc în acord cu ele. Îmi știu și înțeleg sensul vieții, îl urmez și îl reîmbogățesc în fiecare zi.
O stare în care cultiv relații cu oameni pe care îi apreciez, respect și aleg cu toată încrederea. O stare în care sunt aproape de mine, de corpul meu, de ceea ce am devenit. Cu compasiune și bunătate. O stare în care aleg să cultiv relații de bună calitate. Sau în care aleg să închei relații care nu mai sunt bune și satisfăcătoare pentru mine. O stare în care pot alege dacă spun DA sau NU. O stare care este mereu acolo pentru mine atunci când trec prin momente grele, sprijinându-mă să le fac față acceptând durerea și suferința ca parte integrantă a vieții mele, dar, în același timp, ajutându-mă să-mi pot continua drumul.
Nu uitați: starea de bine se cultivă în fiecare zi. Cu efort și încredere. Dar acesta este un alt subiect despre care o să povestim altă dată.