Gândurile obsesive – „Dacă mă îngrijorez și mă gândesc mereu la soluții, pot preveni greșelile” (2)
Cum spuneam în articolul trecut, în spatele tendințelor obsesiv-compulsive stă o teamă intensă de eșec și critică. Prin urmare, soluția pe care o găsesc persoanele cu aceste trăsături este să controleze cât mai bine mediul în care se află, sarcinile pe care le au de îndeplinit, dar și propriile trăiri. În mintea lor este un zumzet permanent și chiar obositor de gânduri prin care își planifică fiecare pas, să nu cumva să le scape vreun detaliu și să calce strâmb. De aceea, o parte importantă din structura de personalitate a acestor persoane sunt obsesiile sau ruminațiile. Fiind prinși în acest zgomot de gânduri obositoare, persoanelor cu trăsături obsesiv-compulsive le este foarte dificil să se relaxeze. Ajung să creadă că dacă se relaxează câtuși de puțin, vor pierde controlul asupra situației și asupra lor înșiși și totul se va transforma într-un dezastru. Catastrofarea, un filtru al gândirii care distorsionează realitatea și îi determină pe oameni să privească evenimentele ușor neplăcute ca pe niște tragedii de proporții foarte mari, este des întâlnită printre persoanele cu trăsături obsesiv-compulsive. Orice lucru care nu se întâmplă ca în planul inițial, orice scăpare, orice moment neplăcut conduce automat către o catastrofă.
Compulsiile – ritualurile care întăresc nevoia de control
Fiind deja niște automatisme învățate în trecut în medii în care aveau nevoie să se protejeze, oamenii au tendința să le ia în serios, crezând că dacă se gândesc la un lucru este valabil și în realitate. Așadar, în această combinație de frică de eșec, toleranță scăzută la incertitudine și nevoie de control, este de înțeles de ce vor recurge la a-și stabili niște ritualuri stricte pe care să le urmeze mereu. Aceste ritualuri îi vor ajuta să evite pericolele groaznice la care se așteaptă – să greșească o întrebare din 100 la examen, de exemplu. Intră, astfel, într-o buclă infinită prin care își întăresc propriile credințe pe care și le-au țesut singuri: dacă au luat notă mare la un examen, vor folosi aceleași proceduri și ritualuri și pentru următoarele, gândindu-se că „dacă nu urmez aceiași pași care mi-au adus rezultate bune, o să pic examenul”. Așa că își creează un ritual sfânt pe care îl urmează de fiecare dată când au examen: dacă au băut apă doar de 5 ori în timp ce se pregăteau, n-au voie să bea de 4 ori sau de 6 ori, dacă au stat într-o anumită poziție sau au început la o anumită oră, vor respecta procesul și vor face întocmai la fel de fiecare dată când au de învățat. Urmând același tipar de fiecare dată, ei își construiesc în minte credința că dacă nu ar fi făcut așa în mod sigur ar fi eșuat, dar așa s-au protejat de un pericol foarte mare. Vă imaginați cât de puternic devine obiceiul dacă de fiecare dată își închipuie că au evitat un pericol? Ce eliberare, ce satisfacție este asociată ritualului de fiecare dată când este dus la capăt. Normal că va avea o valoare inestimabilă dacă este urmat de o recompensă așa de importantă și intensă.
Puteți citi mai multe articole din seria personalităților dificile la locul de muncă aici
Cercul vicios al ritualurilor și sentimentul de vinovăție
Din păcate, nu doar recompensele plăcute mențin ritualurile. De fiecare dată când nu au posibilitatea să își respecte planul, persoanele cu trăsături obsesiv-compulsive vor simți emoții puternice de vinovăție și de rușine – nu au fost capabili să facă așa cum și-au propus și cu siguranță rezultatele nu vor fi cele așteptate. Chiar dacă sunt emoții neplăcute, tot acționează ca un lipici care țin împreună gândurile obsesive și strategiile rigide folosite ca soluții. Simțind vină și rușine, care sunt inconfortabile și greu de tolerat, data viitoare vor face eforturi și mai mari să se urmeze cu literă de lege ceea ce și-au propus.
Dacă vă recunoașteți pe dumneavoastră sau persoane cunoscute în aceste descrieri, ce v-ar ajuta cel mai mult să vă flexibilizați perspectiva ar fi acceptarea necondiționată de sine. Vă e greu să credeți, dar sunteți o persoană valoroasă pur și simplu, chiar dacă uneori mai faceți greșeli. Un comportament izolat sau un tipar pe care l-ați învățat nu vă definește în totalitate ca persoană. Dacă vă acceptați cu tot cu imperfecțiunile pe care le aveți, abia atunci veți crește controlul pe care îl aveți asupra dumneavoastră și al realității pentru că abia atunci veți putea să priviți realitatea în față, fără filtrele care vă încețoșează privirea.
Pentru momente de confuzie, de cumpănă, indecizie, eșec sentimental sau profesional sau pur și simplu când vreți altceva de la viața d-voastră, vă recomandăm cartea bună a lui Jeffrey Young și Janet S. Klosko – Cum să-ți reinventezi viața
