Concediul ne ajută să devenim mai performanţi la serviciu

De câte ori ne-am dorit o vacanţă, dar am amânat spunând „acum nu am timp de aşa ceva”.

De câte ori ne-am simţit obosiţi, dar nu am făcut nimic ca să schimbăm situaţia?

Am întâlnit deseori persoane care muncesc mult până la ore târzii, uneori şi în weekend şi ajung să se „bucure”  doar de o parte din zilele de concediu pentru că „trebuie să termine şi proiectul acesta la timp.” Ca urmare, sunt obosiţi mai mereu şi copleşiţi de lucrurile pe care le au de făcut.

Este interesant că, în experienţa mea de psihoterapeut, întâlnesc diferiţi clienţi care au abordări variate în ceea ce priveşte concediul de odihnă sau zilele libere. De exemplu, am avut un client care era angajat cu norma întreagă la o multinaţională unde muncea de luni până vineri, iar în weekend-uri încerca din răsputeri să pună pe picioare o afacere. Spunea că munceşte atât de mult pentru cei doi copii ai lui ca să le asigure un viitor: o educaţie bună şi să poată studia în străinătate.  Să le dea un start în viaţă. Pe de altă parte, era mereu obosit, îngrijorat cu privire la viitor şi frustrat că nu petrece timp suficient cu familia. Din păcate, şi atunci când era împreună cu familia, gândurile lui erau tot la afacerea pe care o avea şi, practic, în puţinul timp pe care-l petrecea cu copiii era, de fapt, tot absent.

Am avut şi clienţi care nu ajungeau să-şi mai ia concediu şi recurgeau la varianta „un weekend prelungit” de relaxare. Întâlnesc şi clienţi care îşi iau zilele libere şi concediu, dar nu reuşesc să se relaxeze pentru că fie îşi iau de lucru şi în vacanţă, fie că sunt întrerupţi de un telefon sau de emailuri de la serviciu sau pur şi simplu gândul lor este tot la seviciu.

Ce au in comun situaţiile exemplificate mai sus? Că multora dintre noi ne este greu să ne relaxăm şi să ne bucuram cu adevărat de vacanţă, indiferent că este de 1-2 zile sau de două săptămâni.

Motive pentru care nu mergem în concediu

Am întâlnit o mulţime de motive pentru care unii evită să meargă în concediu: gândul că nimeni din companie nu ar putea să-i înlocuiască, teama că ar putea rămâne în urmă cu proiectele, că îşi doresc o promovare sau o mărire de salariu, simt că nu se pot deconecta de la muncă, teama că nu-şi ating targetul, teama de a-şi pierde locul de muncă, se tem de modul cum ar putea reacţiona şeful direct sau pur şi simplu se simt mai bine când muncesc decât când sunt în vacanţă.

Când mergem în concediu şi totuşi nu ne putem relaxa

Am întâlnit multe persoane care nu se întorc din vacanţă cu bateriile încărcate. Ca să beneficiem cât mai mult de vacanţa noastră este important să ne luăm o pauză cu adevărat. Ai nevoie să-ţi eliberezi mintea o perioadă de timp: este perfect să nu faci nimic, să stai la plajă de exemplu. Ideal este ca în vacanţă să nu-ţi planifici fiecare minut. Fă-ţi un program în mare, dacă nu apuci să faci tot ce ţi-ai propus, nu este nicio problemă. Este un bun motiv să revii în acelaşi loc în altă vacanţă.

Renunţă la presiunea de a-ţi verifica emailul. De câte ori ne verificăm emailul, mintea noastră merge din  nou „în starea de lucru”şi începem să ne facem probleme de lucrurile lăsate nerezolvate la serviciu.

Diferenţa dintre a munci mult şi a fi workaholic.

Este o diferenţă semnificativă între a fi implicat în muncă şi a fi workaholic: a fi implicat presupune că muncesc mult pentru că sunt pasionat de job-ul meu şi îmi face plăcere când muncesc, în timp ce workaholicul este dependent de muncă şi se simte vinovat dacă nu lucrează. Workaholicul pare să fie împins către muncă nu pentru că îi place în mod deosebit, ci pentru că simte presiunea internă de a munci. Această compulsie internă este similară cu adicţia.

Workaholicii evită să-şi ia vacanţe, dar şi atunci când merg în vacanţă sunt îngrijoraţi şi se simt vinovaţi. De aceea, de cele mai multe ori ei lucrează şi în timpul vacanţei. Problema este că, lucrând mult fără să-şi permită timp şi pentru odihnă duce, în timp, la scăderea productivităţii. Dacă nu-ţi iei vacanţă, cariera ta va fi afectată.  Deprivarea de concediu ne face să greşim mai mult la job şi să acumulăm resentimente. Aşa cum pauzele scurte în cursul unei zile de lucru ne îmbunătăţesc concentrarea, pauzele lungi de tip concediu ne fac mai performanţi la locul de muncă.

Harvard Business Review ne spune că în tările în care oamenii îşi iau vacanţă mai des, angajaţii au o productivitate crescută. Pare a fi un paradox faptul că suntem mai performanţi dacă ne luăm concediu, dar studiile făcute pe acest subiect concluzionează toate acelaşi lucru. Se pare că atunci când urmează să avem concediu, suntem forţaţi să fim mai eficienţi. Înainte de concediu ne dorim să lăsăm lucrurile aranjate şi avem tendinţa de a ne mişca mai repede.  Cu alte cuvinte, cand petrecem mai puţin timp la birou, suntem forţaţi să fim mai eficienţi .

Vacanţele mai lungi au un impact mai bun decât vacanţele scurte de 2-3 zile, deoarece avem nevoie de mai mult timp ca să ne putem deconecta complet de la activităţile de zi cu zi. Studiile arată că femeile mai în vârstă au o tendinţă spre workalholism mai mare decât femeile mai tinere. În timp ce pentru bărbaţi este invers: bărbaţii mai tineri tind să fie workalholici spre deosebire de bărbaţii mai în vârstă.

Relaţia de cuplu este afectată; munca în exces sau workalholismul pot fi vazute în mod similar cu dependendenţa de anumite substanţe, aşa că workalholicii vor pune pe primul plan munca în dauna familiei. Căsătoriile în care unul dintre parteneri este workalholic are de două ori mai multe şanse să se termine cu un divorţ. Studiile arată arată un fapt interesant: copiii workalholicilor experimentează nivele ale anxietăţii şi ale depresiei mai mari decât copiii alcoolicilor.

În final, workalholicii ajung la burn-out pentru că nu pot menţine ritmul la nesfârşit. De asemenea, cu această dependenţă au fost asociate şi depresia, anxietatea, probleme legate de somn, probleme cardiace.

Cei care lucrează în exces folosesc munca pentru a acoperi un disconfort emoţional. Workalholismul este o boală care se transmite în familie pentru că, având puţin timp de investit în familie, de cele mai multe ori ei transmit copiilor standardele lor perfecţioniste. Copiii ar trebui să ia note mari la şcoală. Rezultatul este că, copiii lor simt că eşuează. Din păcate, workalholismul este o dependenţă pe care societatea noastră încă o consideră a fi o valoare.

În concluzie, vacanţa are mai multe benefiicii pentru fiecare dintre noi: studiile arată că ne îmbunătăţeşte starea mentală şi suntem într-o condiţie fizică mai bună, dormim mai bine,  creşte încrederea în sine, devenim mai productivi şi mai creativi când ne reîntoarcem la muncă. În plus, o vacanţă adevărată ajută la reconectarea între membrii familiei pentru că petrecem timp împreună departe de activităţile de zi cu zi ( muncă, şcoală, etc). Deşi vacanţele în familie au şi partea lor de stres, beneficiile sunt întotdeauna mai mari.

Aşadar, avem nevoie de vacanţă. Atunci când „sărim”peste vacanţă, pentru că din diverse motive ne hotărâm să nu mai mergem in concediu, ne punem sănătatea fizică, psihică şi relaţională la mare risc.