Calea neuroștiinței de construire a încrederii în echipa ta

Pandemie, telemuncă, depărtarea de colegi, coordonarea de la distanță sau taskuri rezolvate pe Zoom. Sună cunoscut? Cum putem inspira și avea încredere unii în alții într-un context atât de solicitant? De ce aspecte să fim conștienți pentru a inspira încredere? Cum putem să o restabilim atunci când ea a fost erodată?

Cum o substanța chimică numită oxitocină pare să fie calea creierului în a facilita încrederea, răspunsurile la aceste întrebări vin dintr-o analiză amănunțită din punct de vedere neurologic, neurobiologic și de comportament.

Organizații din întreaga lume căută în permanență modalități cât mai potrivite prin care angajații să se simtă apreciați și satisfăcuți prin munca pe care o desfășoară. Într-o perioadă pandemică, încă incertă și provocatoare, construirea și menținerea încrederii devine o prioritate de business și de sănătate deopotrivă. Datele ne arată cum angajații din acele organizații caracterizate de încredere ridicată sunt mai fericiți și au rezultate mai bune în munca lor față de cei din organizațiile cu încredere scăzută; se raportează cu 74% mai puțin stres, cu 50% mai multă productivitate, cu 40% mai puține cazuri de burnout și mult mai multă energie și satisfacție generală cu viața lor. Lesne de înțeles cum satisfacția profesională este strâns legată de un nivel ridicat de încredere în companie și în colegi. O meta-analiză Gallup pe mai multe decenii a arătat că implicarea crescută din partea angajaților duce la rezultate pozitive și pentru indivizid, și pentru companii. Ce înseamnă rezultate pozitive? Pentru un business înseamnă productivitate mai mare, produse de calitate mai bună și o rentabilitate sporită.

Fiecare dintre noi putem înțelege cum încrederea ne face viața mai plăcută. Ea devine esențială apoi pentru succesul individual și organizațional. Cu toate acestea, tot mai multe studii observă, în general, un nivel scăzut de încredere în cadrul companiilor – un sondaj Willis Towers Watson pe angajați din întreaga lume a arătat că doar 45% dintre ei au încredere în managementul lor. Cum poate exista un astfel de decalaj între importanța acordată încrederii și realitatea de la fața locului?

Doar să îmi doresc să fiu demn de încredere nu este suficient pentru a demonstra încredere. Decizii și întâmplări zilnice, presiunile din contextul de muncă pot afecta modul în care ceilalți se bazează pe noi sau modul în care noi ne încredem în implicarea lor. A greși este uman, iar astfel de momente sunt inevitabile. Ele însă ne vor afecta relația cu ceilalți în termeni de siguranță. Și mai apoi de performanța și bunăstare individuală.

Astăzi, neuroștiința ne oferă o ideea mai bună despre mecanismele care permit cooperarea și încrederea la nivelul echipelor. Desfășurate pe mai bine de un deceniu, cercetările conduse de neuro-economistul Paul J. Zak ne oferă o înțelegere mai profundă a rolului critic deținut de neurotransmițătorul oxitocină în crearea unei culturi a încrederii și construirea unei forțe de muncă mai fericite, mai loiale și mai productive. Asociată foarte des cu legătura dintre mame și nou-născuți, așa cum a constatat Zak, producția de oxitocină poate fi utilizată pentru a anticipa cât de multă încredere au oamenii, unii în alții, la locul de muncă. Pe Zak ni-l amintim vorbind despre molecula morală și cartea lui cu același nume.

Putem spune oare cât de demn de încredere este cineva analizând o probă de sânge? Cercetătorii răspund da. Prin analize de sânge, înainte și după un test psihologic, ei au descoperit cum cantitatea de oxitocină pe care o produc în mod natural a prezis cât de demn de încredere poate fi un necunoscut atunci când li s-a cerut să împartă bani cu acesta. 10 ani de cercetări mai târziu, echipa lui Zak a confirmat descoperirile. Ei au administrat subiecților oxitocină sintetică printr-un spray nazal și au constatat cum s-a dublat suma de bani oferită în comparație cu cei cărora li s-a administrat un spray placebo. Și mai important a fost că au demonstrat cum legătura dintre oxitocină și încredere rămâne valabilă și când s-au mutat din laborator în contexte reale de muncă.

Astăzi, mai mult decât niciodată, putem folosi descoperirile acestea pentru a înțelege, prezice, măsura și, cel mai important, a construi încrederea. Din fericire, nu este nevoie să ne luăm sânge sau să ținem un spray nazal în buzunar pentru a construi o cultură a încrederii în propria ogradă, în echipă sau în relația cu ceilalți.

Zak și echipa lui au reușit să identifice principalii promotori și inhibitori ai oxitocinei la locul de muncă, iar aceștia s-au tradus în comportamente măsurabile, folosite pentru a îmbunătăți performanța. Iată ce ne spun cercetările lor despre cele mai eficiente obiceiuri de management menite a construi încrederea în echipa ta:

1. Recunoaște și celebrează reușitele în mod public și spontan;

• Acceptă „provocarea stresului”, adică taskuri stimulatoare mai degrabă decât copleșitoare;

• Oferă oamenilor putere de decizie și autonomie în felul în care își desfășoară munca;

• Acordă permisiunea oamenilor tăi să-și aleagă proiecte de care sunt interesați;

• Comunică periodic informații despre obiectivele, strategiile și tactica organizației;

• Facilitează construirea de legături sociale la locul de muncă (deosebit de important în echipele virtuale și cele ce lucrează la distanță);

• Sprijină-ți oamenii să se dezvolte profesional și personal – inclusiv discuții despre următorii pași în carieră, integrarea în viața profesională și cea de familie, dacă au suficient timp pentru recreere și reflecție;

• Cere ajutor când ai nevoie și arată vulnerabilitate.

Cel mai probabil ați mai auzit recomandări acestea. În graba zilei și fluviului de sarcini, pierdem câteodată din vedere unele dintre aceste comportamente extrem de valoroase. Pentru a duce mai departe mesajul acestor obiceiuri, împărtășește cele opt modalități de a construi încredere cu echipa ta, reflectați împreună care dintre ele vă sunt familiare și care nu se întâmplă în acest moment. Luați-vă împreună un angajament asupra acelor comportamente  pe care vă propuneți să le mențineți active în echipă. Reveniți la această discuție după un timp, identificați ce efecte ați remarcat și ce puteți îmbunătăți mai departe. Oxitocina crește, obiceiurile rămân.