Când cel mic are o criză de furie

Ce facem atunci când copilul are o criză de furie, când plânge și ni se pare că nu îl putem liniști? Ce ne comunică el, de fapt, prin acest comportament? Și cum ar trebui să reacționăm noi, părinții, în aceste cazuri? Despre toate acestea vorbește Domnica Petrovai într-un articol publicat pe site-ul Mămicile Iubesc.

Mai jos, câteva fragmente:

Crizele de furie pot avea mai multe surse. Important este să-ți pui întrebarea ce înseamnă ele de fapt, chiar atunci când apar. Ce îmi comunică prin acel disconfort? Își exprimă o teamă, frică, gelozie sau durere, în mod indirect, prin furie sau frustrare pentru că este nevoit să facă ceva ce nu vrea? Sau este doar o reacție de-a lui când îi reamintesc o limită? Simte frustrare pentru că îi limitez explorarea? Sau este doar o exprimare a granițelor pe care începe să și le stabilească în relația cu mine ca părinte?

E firesc să simți neliniște și îngrijorare când îți vezi copilul că plânge, țipă sau este foarte furios. Acestea însă sunt reacții normale în dezvoltarea emoțională a celui mic. Auto-controlul se dobândește în timp, iar copilul are nevoie de noi pentru a se simți în siguranță. În felul acesta, învață să-și accepte emoțiile, furia, tristețea sau frustrarea.

Incertitudinea, noutatea și schimbarea pot fi foarte neplăcute pentru copii, provocându-le anxietate. Corpul va reacționa, secretând cortizol, cunoscut și sub numele de hormonul stresului, care va reprezenta o formă de adaptare.