Când mama depăşeşte graniţa de cea mai bună prietenă a fiicei, nu mai e loc să-i fie mamă

În ultimii ani, se observă o schimbare în relaţia mamă -fiică. Multe mame renunţă la rolul tradiţional pe care-l are o mamă, identificându-se ca fiind „cea mai bună prietenă” a fiicei. O relaţie apropiată şi caldă cu fiica este un lucru minunat pe care-l poate face o mamă şi la care fiecare fiică visează. Până la un anumit punct însă, când mama trece graniţa. Când mama pare că îi oferă fiicei dragoste şi atenţie, dar tinde să exploateze relaţia care devine sufocantă şi invazivă. Practic, mama se pune pe primul plan şi „acaparează” viaţa fiicei.

Ce înseamnă o relaţie sănătoasă dintre o mamă şi fiica ei adultă

Presupune o legătură care să reziste şi în vremurile grele, nu doar în cele bune. Adică să reziste şi când am pus distanţă în relaţie. Sau când suntem în conflict. Şi atunci când sesizăm diferenţele dintre noi: în opinii, în emoţii, în nevoi sau în dorinţe. Relaţia cu mama poate fi tumultoasă din când în când, dar dacă ai simţit că mama ta te-a acceptat aşa cum erai, de mic copil, asta ţi-a dat curajul să creşti, să evoluezi şi să devii o persoană diferită de mama ta.

Mamele care te acaparează au însă o altă agendă…

Aceste mame gândesc altfel. De obicei, pentru ele a fi mamă înseamnă TOTUL, este modul în care se definesc, este valoarea lor, dar şi o modalitate de a-şi linişti frica de abandon. Unele astfel de mame au jobul lor, soţi, prieteni, dar crucial pentru ele este rolul de mamă. Însă multe astfel de mame sunt casnice sau şi-au lăsat jobul pentru a-şi putea creşte copilul „cum consideră ele”. De cele mai multe ori, copilul este veriga lipsă care le completeză. Apropierea de fiică este aşa de mare încât, de multe ori, ele formează un tot unitar: au aceleaşi păreri, aceleaşi dorinţe, aceleaşi nevoi. Practic, mama nu-şi încurajează fiica să-şi construiască propria viaţă.

Depărtarea de mamă nu e permisă. „Nu pot trăi fără tine”.

La un moment dat, simţi că e timpul să-ţi faci o viaţă a ta, diferită de ce ai trăit până acum. Şi, primul pas, este să te separi de mamă, printr-un proces natural şi firesc, de altfel. Însă mama ta se va opune categoric: orice încercare de-a ta este văzută ca o trădare. Şi de câte ori vei avea tentative similare, mama ta se va lupta să te aducă înapoi.

Este peste tine la toate evenimentele din viaţa ta, spunând „ce fericită sunt cu tine”. Nu întreabă niciodată dacă prezenţa ei este binevenită. Dacă îndrăzneşti să te opui, se va revărsa peste tine o ploaie de emoţii culminând cu „nu mă iubeşti!”.  Şi aşa înveţi că este de datoria ta să o faci pe mamă fericită, lângă tine.

Mamele acaparatoare te fac să te simţi vinovată

„Cum de nu ai venit astăzi la prânz? Sunt aşa dezamăgită… Nu am mâncat nici eu, nimic.” Îţi spun tot ce nu le place în relaţia cu tine. Şi ce-şi doresc mai mult de la tine. Nu ridică vocea, dar nici nu e nevoie pentru că ştii foarte bine ce-şi doreşte. Şi, ca să eviţi vinovăţia, de cele mai multe ori faci ce-şi doreşte ea. Sau, dimpotrivă, te împotriveşti şi simţi furie. Şi, în final, te simţi tot vinovată.

Cum te descurci acum, când ai familia ta – soţ, copii

Dacă ai fost crescută de o astfel de mamă, este foarte posibil să duci cu tine frica de abandon şi de separare. Pentru că nu ai putut să exersezi o separare sănătoasă de mama ta. Te poţi „agăţa”, la rândul tău, de soţul tău, de copii, ducând mai departe vulnerabilitatea de la mama ta. Sau, dimpotrivă, tinzi către o autonomie excesivă. Dar frica de separare şi de abandon este tot acolo. Te blochează să ai o viaţă de care să te bucuri cu adevărat pentru că-ţi lipseşte încrederea în forţele tale.

Ai posibilitatea să schimbi această „moştenire”.  Poţi redescoperi ce este al tău: care-ţi sunt preferinţele, opiniile, nevoile. Să-şi dai seama ce-ţi face plăcere şi ce nu. Pentru că atât de mult timp preferinţele tale au fost, de fapt, preferinţele mamei. Să regândeşti relaţiile cu cei dragi. Să nu fie nici prea distante, dar nici fuzionale. Multe emoţii vei trăi în acest demers care te va ajuta să te reconstruieşti ca femeie, dar şi ca soţie şi ca mamă.