Carte bună: Darurile imperfecțiunii
Dacă dorești să parcurgi un ghid cu practici pentru o viață trăită din toată inima, cartea „Darurile imperfecțiunii” este o lectură foarte potrivită. Apărută încă din 2013, mesajul ei central este de actualitate „renunță la cel care trebuie să fii și acceptă-te așa cum ești”, iar autoarea aproape că nu mai are nevoie de nici o prezentare.
Brene Brown este doctor în asistență socială, studiind curajul, vulnerabilitatea, rușinea și empatia și este autoarea a trei cărți considerate bestseller de celebra publicație New York Times: The Gifts of Imperfection (Darurile imperfecțiunii), Daring Greatly și Rising Strong (Ridică-te din propria ta cenușă, mai puternic ca oricând). Discursul ei de la conferințele TED – “The Power of Vulnerability” („Puterea vulnerabilității”) – a adunat peste 30 de milioane de vizualizări, numărându-se printre primele cinci discursuri TED din întreaga lume.
Dacă, până acum, ai ocolit această lectură, ți-o recomand pentru că:
Îmi place că este foarte practică, în același timp bazându-se pe un solid fundament științific. Cartea oferă zece recomandări care te pot conduce către o viață trăită din toată inima, pornind de la perspectiva prețuirii de sine: cultivarea autenticității, a compasiunii, a recunoștinței și a bucuriei, a intuiției și a credinței, a creativității, a jocului și a odihnei, a stării de calm și de liniște, a activităților care contează, a râsului și a dansului. Fiecare recomandare include o secțiune denumită „Sapă adânc” care își propune să te ajute să faci noi alegeri inspirate și focalizate și apoi să treci la fapte.
Îmi place că sunt spulberate câteva mituri legate de perfecționism. Amintesc două dintre ele. Perfecționismul nu are nimic de-a face cu creșterea personală și cu acumularea sănătoasă de realizări. Perfecționismul nu este auto-îmbunătățire, este o încercare de a obține aprobarea și acceptarea celor din jur. Studiile arată că perfecționismul blochează succesul. Conduce, cel mai adesea, la anxietate, depresie, dependență și la incapacitatea de a evolua. Ratăm prea multe oportunități, deoarece nu vrem să ne expunem vreo realizare care s-ar putea dovedi imperfectă.
Am rezonat cu toate recomandările, dar cel mai mult cu cea referitoare la cultivarea activităților care contează pentru mine. Este recomandarea nr. 9. Probabil, dacă voi reciti cartea peste o perioadă de timp, am să rezonez mai mult cu o altă recomandare. Depinde mult care sunt blocajele noastre, la un moment dat. Ce am reținut din această recomandare: „Toți oamenii au daruri și talente. Nimeni nu poate defini în locul nostru ce este semnificativ pentru noi. Întreabă-te ce anume te face să te simți viu și dă curs lucrului respectiv. Fă o listă cu activitățile care te inspiră. Nu-ți propune doar să fii pragmatic. Gândește-te la ceea ce îți place cu adevărat.”
La final, vă las cu un citat din carte pe care puteți să vi-l șoptiți atunci când vă este greu. „Asumarea propriei povești poate fi dificilă, dar nici pe departe atât de dificilă ca risipirea întregii vieți pentru a fugi de ea. Acceptarea vulnerabilităților noastre e riscantă, dar nici pe departe la fel de periculoasă ca renunțarea la iubire, apartenență și bucurie.”
Lectură plăcută!
