Carte bună: Femei care iubesc prea mult
“Iubim prea mult dacă dragostea înseamnă durere”. Când îi scuzăm toanele, proasta dispoziție, indiferența sau tăcerile prelungite, punându-le pe seama unei copilării nefericite înseamnă că îl iubim prea mult. Când nu ne plac valorile lui, comportamentul lui și caracterul lui, dar le suportăm, gândindu-ne că, dacă suntem îndeajuns de atrăgătoare și tandre, va dori să se schimbe de dragul nostru, înseamnă că îl iubim prea mult. Când relația cu el ne periclitează ființa emoțională și poate chiar sănătatea și integritatea corporală, e deja clar că îl iubim prea mult. În ciuda suferinței și a nemulțumirii, iubirea excesivă este pentru multe femei o experiență atât de obișnuită încât sunt aproape convinse că așa ar trebui să fie relațiile intime.
Sunt în mare cuvintele cu care își începe autoarea Robin Norwood, psihoterapeut, cartea absolut fascinantă, dureroasă, zguduitoare și revelatoare: ”Femei care iubesc prea mult”. Ea vorbește despre femei pentru care iubirea înseamnă ”a suferi”. Femei care trăiesc exclusiv în raport cu celălalt și relația dintre ei. Femei care renunță la propria persoană pentru a o dărui celuilalt. Vorbește despre femei care aleg să rămână în relațiile care le pun în pericol integritatea emoțională și de multe ori și pe cea fizică. Și dacă reușesc să iasă din relație, cu greu, intră în alta cu același tipar. Citind cartea înțelegem astfel poate mai clar și mai ușor de ce unele persoane aleg să rămână în relații abuzive.
Cartea este plină de studii de caz din practica de terapie a autoarei cu clientii săi și este o carte despre care fiecare clientă căreia i-o recomand în activitatea mea din cabinet îmi pune că este foarte greu de citit. Și nu pentru că este un text alambicat, dimpotrivă, ci pentru că este un text profund ce te provoacă la o analiză și la o introspecție dureroasă a prezentului și a trecutului personal. Citind cartea aflăm povestile de viață ale multor femei, de diverse vârste, cu diferite meserii și nivel de educatie, care în esență repetă același pattern de iubire în relații, datorită unor tipare construite în copilărie și replicate din nou și din nou la maturitate. “Nicio femeie nu se transformă în mod întâmplător într-o femeie care iubeşte prea mult”, scrie Robin Norwood ci atunci când în copilărie, a fost într-o familie cu mult abuz, neglijență, în care nevoile fundamentale nu au fost îndeplinite, iar asta a forțat-o să depună eforturi extraordinare în speranța de a primi iubire, de a fi acceptată în relatie. Un model exersat în copilărie pe care îl replică în relațiile de adult.
Femeile care iubesc prea mult fac asta dintr-o nevoie puternică de a-i controla pe cei care le sunt aproape. Nevoia aceasta de a-i controla pe ceilalți își are rădăcinile într-o copilărie în care au fost supuse frecvent unor emoții copleșitoare: frică, furie, tensiune insuportabilă, vinovăție, rușine, milă pentru ceilalți și pentru sine.
Autoarea ne mai spune că ”atunci când veți începe să renunțați la a-i mai învinui pe alții și vă veți asuma responsabilitatea propriilor alegeri, veți câștiga libertatea de a face alegeri care nu v-au fost accesibile atunci când vă percepeați ca pe o victimă a celor din jur.” Și după ce pune degetul pe rană, după ce arată ce doare de fapt, nu ne lasă așa. Prezintă și pași clari pentru recuperare. Recomandări pentru femeile care iubesc prea mult și conștientizează că au nevoie să se schimbe. Ba mai mult, la final există o selecție de alte lecturi ce vin în completarea acesteia și inclusiv organizații existente în România, care vin în sprijinul celor care au nevoie de acest tip de ajutor.