Mind Education

Carte bună: Healing Collective Trauma

Thomas Hubl este un autor contemporan și facilitator internațional, care integrează în munca lui înțelepciunea spiritualității tradiționale și a misticismului, cu ultimele descoperiri științifice. 

Prima profesie a lui Thomas a fost cea de paramedic, după care a urmat perioade de contemplare și explorare a conștiinței care l-au îndrumat către misiunea vieții lui, aceea de educator spiritual. Din munca lui a evoluat un proces clar de vindecare a traumei colective – Collective Trauma Integration Process (CTIP), pe care îl facilitează în Germania și Israel. Procesul poate fi aplicat cu succes în grupuri de toate mărimile, de până la 1000 de participanți. Astăzi, Thomas conduce Pocket Project, un ONG internațional fondat împreună cu soția lui Yehudit, unde lucrează cu cercetători și colaboratori din toată lumea cu misiunea de a contribui la vindecarea traumei colective și intergeneraționale și reducerea efectelor sale asupra culturii globale. De asemenea, a fondat Academy of Inner Science, o platformă educațională unde oferă programe precum Timeless Wisdom Training, ateliere, sau grupuri de învățare pentru leadership.

Academia organizează și Collective Trauma Summit, un eveniment online care are loc în această săptămână, și pe care îl puteți accesa gratuit aici. 

Eu am trecut prin câteva cursuri ale lui, Conscious Healing, Evolutionary Relationships și Love, Trauma, Healing, facilitat împreună cu psihologul Terry Real. Pentru mine și procesul meu, munca de pionierat a lui Thomas este transformatoare. Are o privire profundă, multidimensională, cu rafinament psihologic, atât la nivel micro cât și macro, a unor fenomene complexe și procese subtile. 

În cartea Healing Collective Trauma: A Process for Integrating Our Intergenerational and Cultural Wounds, autorul detaliază originea muncii și practicii sale de o viață: principiile mistice de vindecare, știința materială și interioară, arhitectura și înțelepciunea traumei colective, cum se desfășoară procesele de integrare de grup, cu ghid pentru facilitatori și terapeuți, și imaginea unei lumi traumatizate alături de viziunea unei lumi integrate. 

Thomas ne arată cu multă claritate rădăcinile unei altfel de istorii, de care aparținem cu toții. În celulele, familiile, comunitățile, și sistemele noastre conținem trecutul atât al celor mai întunecate experiențe cât și a vindecărilor care au avut loc înaintea noastră. Vedem viața ca pe un fenomen în mișcare, ca pe o rețea organică, vibrând cu informație și potențial pentru integrare și eliberare.

Evenimentele traumatice lasă în această rețea puncte de durere. În carte este făcută distincția între traumă de dezvoltare, de atașament, traumă complexă, de șoc, PTSD. Aceste puncte apar ca niște locuri înghețate din interiorul nostru sau din societate, nefuncțioale, care nu pot fi actualizate. Neadresate, rănile nevindecate și mecanismele sau barierele de protecție dezvoltate în jurul lor, ne afectează capacitatea de fi prezenți cu viața, de a ne conecta, a rezona, și a crește competențele de care avem nevoie. Fiecare din noi conținem zone cu traumă individuală, ancestrală, și colectivă. Ajungem să credem că așa e viața, normalitatea, că ele ne sunt trăsături culturale sau de personalitate. La nivel global, ele stau la baza conflictelor mondiale, sistemelor lumii, de aceea pacea și prosperitatea sustenabilă sunt greu de menținut pe pământ.

Însă când ne dor, aceste locuri blocate ne semnalizează constant chemarea spre vindecare (the hero’s journey). Chemarea spre vindecare sunt oportunitățile pe care le avem ca să ne vindecăm pe noi și comunitățile noastre. Când alegem să răspundem acestei chemări, ne vom întâlni cu ”umbrele” – confuzie, dificultate, disconfort, durere – dar dacă trecem prin ele, urmărind mișcarea naturală a vieții către vindecare, vom fi schimbați, și odată cu noi viitorul și viața din jurul nostru. 

Autorul nu stigmatizează, ci apreciază inteligența răspunsurilor la traumă, reacția de îngheț, frică, sau furie la stresul copleșitor, care ne-a ajutat să supraviețuim. E aceeași inteligență pe care avem nevoie să o activăm ca să ne vindecăm rănile. Pas cu pas, să topim din locurile înghețate, să eliberăm din energia vie, liberă, din resurse, și să facem efortul dezvoltării competențele de care avem nevoie pentru a ne maturiza. Când ne putem conține experiențele, putem să relaționăm funcțional cu ele. Pe cât de stresantă pare lumea noastră, dacă o putem conține, îi putem răspunde. 

Poate cel mai important, în timp ce pătrunde în cele mai întunecare cotloane ale omenirii, Thomas nu-și pierde speranța. Claritatea conceptuală și înțelegerea profundă sunt puse în slujba practicii și utilității pentru noi. Un fel de a ne deschide mințile, inimile, și dorința individuală și colectivă pentru pace. Fiecare dintre noi avem o bucățică, și toți putem beneficia din a înțelege cum ne vindecăm. 
Multe din fenomenele globale recente ne pun pe gânduri legat de viitorul omenirii. Dar, spune Thomas, întregul și frumusețea a ceea ce suntem, o rețea organică de lumină, pulsând cu informație și potențial, nu poate fi diminuată. El propune ca întrebările pe care ni le punem legate de ”întuneric” să fie nu dacă o sa ne consume lumea, ci dacă putem reformula înțelegerea noastră a acestui întuneric. Cum putem organiza întunericul astfel încât să îi putem integra învățăturile, și prin el să ne transformăm? Si cum ar putea această vindecare, la scală colectivă, să ne avanseze în grija pentru planeta care e casa noastră?