Mind Education

Carte bună: Ipoteza fericirii

Tocmai am terminat de citit Ipoteza Fericirii scrisă de Jonathan Haidt și mi-am dorit să vă invit și pe voi la lectura ei.

Autorul american este format in Psihologie Socială. În prezent este profesor la Universitatea din New York activând în arii de studiu ce cuprind psihologia morală, psihologia socială și moralitatea emoțiilor.

Aș spune că această carte încearcă să răspundă la întrebarea:  Cum se face că unii dintre noi reușim să ne găsim sensul și fericirea în viață, în timp ce alții nu?

O îmbinare plăcută între idei si concepte de la cele mai vechi, până la psihologia din zilele noastre. Astfel, mi-a plăcut ideea de sine divizat pe care o punctează ca fiind comună în concepția multor gânditori, filozofi, psihologi sau clerici, cum ar fi Platon, Confucius, Buddha sau Freud.

Metafora elefantului și a călărețului există pentru a pune în discuție legătura dintre emoții și rațiune…când cei doi colaborează, apare sclipirea, măreția oamenilor. Călărețul, adică rațiunea, nu este un rege sau un vizitiu care să țină din scurt hățurile elefantului (instincte, reacții, emoții), ci un consilier. Doar împreună reușesc.

Capitol după capitol, descoperim idei pline de sens:

Este o carte care vorbește deschis despre importanța meditației în viața noastră, despre cea a terapiei, dar și despre cea a medicamentelor, atunci când este nevoie, pentru a găsi echilibrul între emoții și rațiune.

Inspirat din psihologia pozitivă, autorul ne vorbește și despre formula fericirii. Practic, nivelul de fericire pe care-l simte un individ este determinat de trei instanțe, punctul biologic de pornire, condițiile de viață și activitățile voluntare. Oare cum ar trebui ele îmbinate pentru a ne simți fericiți?

Alături de  acestea, multe alte idei, toate bazate pe studii științifice, se  împletesc frumos în această carte ușor de citit, pentru a ne aminti că nu este atât de greu pe cât credem ca să fim fericiți.

Tocmai de aceea, la final, rămâi cu mai multă speranță.

Spor la citit!