Carte bună: Lupi în blană de oaie

”Lupi în blană de oaie. Cum să le facem față oamenilor manipulatori” – o carte scrisă de George K. Simon, psiholog specializat în manipulare și tulburări de personalitate.

O carte pe care nu numai că am citit-o, dar am și simțit-o în timp ce o savuram. Autorul pornește de la ideea că agresivitatea este esența manipulării și poate fi folosită  în moduri foarte subtile de persoane, numite de el, ”experți” în conflicte greu de detectat.  Prin această carte este prezentată o nouă perspectivă asupra teoriilor clasice despre personalitate și atrage atenția asupra comportamentelor agresive care sunt de multe ori responsabile pentru diverse probleme. Se face distincția între:

– personalitate – maniera specifică de a relaționa cu ceilalți;

– caracter – aspect al personalității, modul în care individul acceptă și își îndeplinește responsabilitățile sociale și felul în care se comportă cu ceilalți.

Indivizii cu tulburări de caracter sunt descriși aici ca având abilități scăzute de a resimți rușine sau vinovăție, ceea ce îi determină să apeleze frecvent la o formă de agresivitate – ascunsă pentru a-și atinge scopurile. Ei se luptă în permanență cu cei din jurul lor, desconsiderându-le drepturile și nevoile, având hotărârea fermă de ”a ieși învingători”.

Pe parcursul lecturii, autorul oferă informații și detalii importante pentru a ne ajuta să facem distincția între cei ascuns-agresivi și cei pasiv-agresivi. De asemenea descrie tacticile de manipulare folosite de aceștia pentru a ne fi mai ușor să îi înțelegem, dar și ca să știm cum să ne protejăm atunci când interacțiunile cu ei devin foarte dificile și greu de gestionat. Sunt prezentate mai multe studii de caz, ajutând cititorul să recunoască cu mai multă ușurință situații similare din viața sa. 

În partea a doua a cărții sunt explicate concret tacticile subtile și sensibile folosite de manipulatori, pe care le voi enumera rapid, în speranța de a vă trezi curiozitatea lecturii:

– minimalizarea: trivializarea răului comis de el;

– minciuna: minciuna prin omisiune, distorsionarea faptelor, înșelăciuni cu bună știință;

– negarea: refuzul de a admite că a făcut ceva rău;

– neatenția selectivă: refuzul de a acorda atenție la absolut orice i-ar distrage de la urmărirea planurilor lor;

– raționalizarea: scuza pe care agresorul o găsește pentru un comportament neadecvat sau vătămător;

– diversiunea: a schimba subiectul pentru a evita problema;

– eschivarea: răspunsuri irelevante la o întrebare directă;

– intimidarea ascunsă: amenințarea frecventă a celorlalți, pentru a-i menține în poziții de inferioritate, anxioase și înspăimântate;

– învinovățirea: exploatarea moralității victimelor sale;

– a-l face pe celălalt să se rușineze: folosirea sarcasmului și remarcilor umilitoare;

– a juca rolul victimei: pentru a obține empatia și a trezi compasiunea celorlalți;

– denigrarea: a face să pară că el doar răspunde, se apără;

– simularea nevinovăției: încearcă să convingă că a rănit neintenționat;

– simularea ignoranței și confuziei: se comportă ca și cum nu ar ști despre ce e vorba, pentru a-și ascunde intențiile răuvoitoare;

– furia exprimată amenințător: instrument eficient de intimidare și constrângere a celorlalți;

– gaslighting: a crea îndoială în mintea celor pe care îi vizează, astfel încât aceștia ajung să nu mai creadă în propria lor judecată și se lasă convinși de afirmațiile manipulatorului;

Toate aceste tactici sunt folosite în mod viclean și subtil, iar cei care sunt în relații cu asemenea persoane sunt sfătuiți să își amplifice receptivitatea intuitivă pentru a le detecta. 

La finalul cărții autorul numește câteva instrumente de trezire a forței interioare personale pentru ca ”victimele” acestor agresori să-și poată menține poziția și sănătatea mentală în relația cu aceste persoane.