Mind Education

Cum evităm bullying-ul în şcoli şi cum ne asigurăm că sunt în siguranţă copiii noştri după lunga perioadă de stat în casă

Începerea noului an şcolar a venit anul acesta cu mai multe motive de stres. Pe lângă acela legat de pandemie, pe lângă joaca de-a şoarele cu pisica referitor la şcoala fizică şi cea online, mulţi părinţi se tem acum şi pentru siguranţa copiilor în faţa abuzurilor fizice şi emoţionale. Este important să ştim cum evităm bullying-ul în şcoli şi ce facem în cazul în care copiii au fost deja afectaţi de acest fenomen.

Pentru asta am rugat-o pe Bogdana Păcurari, psiholog şi psihoterapeut de cuplu şi familie, trainer şi coach în Şcoala Încrederii, să îmi răspundă la câteva întrebări şi să ne ghideze în acest proces delicat.

Cum recunoaștem un copil supus bullying-ului?

Semnele prin care ne putem da seama dacă un copil a fost supus bullying-ului pot lua forme diferite asupra copiilor. Intensitatarea şi frecvenţa lor depind de mulţi factori şi ne arată impactul evenimentelor sau bullying-ului asupra copilului.

Acestea pot fi:

Nu în toate cazurile vor apărea toate aceste semne şi nu toți copiii se vor comporta, gândi sau simți astfel. Majoritatea prezintă diferite simptome în diferite momente şi contexte ale vieţii.

E oarecum de aşteptat ca mulți copii să prezinte unele dintre aceste simptome, mai ales din cauza faptului că sunt expuși zilnic la factori ce pot fi perturbatori, dar nu neaparat traumatici: conflicte cu colegii, cu profesorii, cu părinții, note mici la şcoală, comparația şi competiția cu ceilalți, presiunea pentru performanță, teama de respingere etc.

E important să fim atenți la orice simptom de mai sus şi să purtăm discuții cu copilul pentru a identifica posibilele cauze. Ar trebui să fim însă cu adevărat îngrijorați atunci când simptomele:

Deşi unii copii funcționează satisfăcător în medii structurate, sub impactul unei depresii semnificative şi la aceștia pot apărea modificări marcante la nivelul activităților sociale, a interesului pentru școală, performanţelor școlare, a aspectului fizic.

Copiii, mai ales cei cu vârste peste 10-12 ani, pot începe să consume droguri sau alcool.

Deşi suicidul este destul de rar întâlnit la copiii sub 12 ani, copiii şi adolescenții pot încerca uneori să își ia viața – și pot face asta și când sunt doar supărați sau furioși. Fetele sunt mai predispuse să încerce să îşi ia viața, dar băieții au o rată mai mare de reuşită a tentativei de suicid. Deasemenea, copiii cu o istorie de violență personală sau în familie, alcool sau abuz fizic şi/sau sexual au un risc mai mare de suicid decât cei care prezintă simptome de depresie severă fără a fi asociată cu ceilalți factori de risc de mai sus.

Ce facem dacă un copil a fost deja supus hărțuirii și este extrem de afectat?

  1. Invită copilul la discuție și asigură-te că sunteți într-un mediu sigur, în care se simte liber să vorbească. Arată-i că ești atent. Nu sta pe telefon, menține contactul vizual, oglindeşte ceea ce spune prin reformulări.

Cum îi învățăm pe copii să recunoască și să se ferească de bullying?

Bullying-ul poate lua diverse forme: de la ignorarea copilului de către un grup la glume de prost gust, jigniri, agresiune fizică, folosirea amenințărilor şi a retragerii afecțiunii şi, nu în ultimul rând, umilința. Aşadar, ca părinți e important să pregătim copilul pentru posibilitatea de a i se întâmpla toate cele de mai sus. Credința că nu i se va întâmpla niciodată copilului nostru este nerealistă şi prin urmare îl privează pe copil de informații importante din partea familiei şi de posibilitatea de a dobândi nişte abilități valoroase de la noi. Iată mai jos câteva sugestii pentru a veni în sprijinul copiilor:

Textul de mai sus este un interviu publicat pe Life.ro