Cum modifică practica mindfulness creierul adolescenților

Practica mindfulness reprezintă capacitatea de a “a fi atent la viața ta, aici și acum, cu bunăvoință și curiozitate.” (Saltzman, A, 2011) sau “să fii atent la ceea ce se întâmplă în interiorul și în exteriorul tău, aici și acum.” (Debra Burdick, 2013).

Antrenarea capacității de a fi mindful îi susține pe adolescenți în integrarea mai ușoară a schimbărilor pe care le trăiesc – schimbări sociale, cognitive, intelectuale sau fiziologice. Creierul lor, aflat în continuă schimbare, dezvoltă acum căi neuronale pentru reglarea și gestionarea emoțiilor, care vor influența modul de acțiune în viața adultă.

Studiile, ale căror rezultate au fost măsurate înainte și după un curs de 8 săptămâni de exerciții zilnice, arată că practica mindfulness modifică creierul în mod substanțial.

• Scanurile cerebrale arată că centrul de “luptă sau fugi”, localizat în amigdală, se reduce ca urmare a exercițiilor mindfulness. Această regiune a creierului, asociată trăirilor emoționale, are un rol important în antrenarea răspunsului la frică al întregului organism. Pe măsură ce amigdala se micșorează, cortexul pre-frontal – asociat cu funcții mai evoluate, precum capacitatea de a fi conștient, cea de concentrare sau cea de a lua decizii – se îngroașă. În plus, pe lângă faptul că amigdala se reduce în volum și cortexul pre-frontal se dezvoltă, se mai reduce și conectarea între amigdală și cortexul pre-frontal, având ca efect scăderea reactivității și ajutând totodată la creșterea conexiunilor între ariile creierului asociate cu funcții mai evoluate precum atenția sau concentrarea.

• Exercițiile de mindfulness au ca efect creșterea volumului de materie cenușie și în hipocamp, îmbunătățind funcționarea acestuia. Hipocampul, parte a sistemului limbic, are funcții în memorare și învățare și este sensibil afectat în urma stresului de lungă durată, dar și a tulburărilor legate de stres, cum sunt tulburarea de stres post-traumatic sau depresia.

• De asemenea, s-au constat modificări în cortexul cingulat anterior, prin îngroșarea stratului de materie cenușie. Cortexul cingulat anterior este asociat cu funcții esențiale în procesele de auto-reglare. O bună auto-reglare emoțională se traduce printr-o întârziere a răspunsului emoțional și prin comportamente sănătoase atunci când sunt activate emoții problematice, precum cele de frică, furie sau tristețe.

Aceste modificări ale creierului au, așadar, ca efect o mai bună reglare emoțională, stabilizarea dispoziției sau îmbunătățirea stimei de sine. De asemenea, se observă un nivel crescut de optimism, mai multe emoții pozitive, o mai bună asumare a propriei persoane, dar și scăderea anxietății, a stresului sau a depresiei.