Cum să începem să fim recunoscători

Povesteam în articolul anterior de ce ne este greu să fim recunoscători și ce ne ține în loc. Dar cum putem totuși să pornim pe drumul recunoștinței? Fiind mai conștienți de noi și de vulnerabilitățile noastre putem, pas cu pas, să le flexibilizăm, să ne expunem și la contexte pe care mintea le consideră periculoase și să ne raportăm în mod diferit la ele.

Un prim pas ar fi să începem să privim cu interes și curiozitate tot ceea ce este în jurul nostru dar și în interiorul nostru. Să ne oprim din a privi lucrurile ca venind de la sine. Încet încet se va lărgi orizontul nostru vizual și lăsăm înăuntrul nostru o stare diferită, pozitivă, o stare de bine. Ne ajută să ne întrebăm zilnic: pentru ce sunt recunoscător azi? De ce activitate m-am bucurat azi? Ce am făcut azi și mi-a adus bucurie? Când am zâmbit azi, ce am simțit?

De unde să pornim?

Vă sugerez să începeți acest proces cu compasiune și răbdare cu voi înșivă. Poate că la început nu veți găsi prea multe răspunsuri și vă va fi greu să enumerați motive de a fi apreciativ și recunoscător. Încet, încet însă vor apărea în gândurile voastre acele lucruri. Începeți prin a crea o „notă” în telefon sau prin a denumi o pagină în agendă astfel: „Sunt recunoscător/ recunoscătoare pentru…”.

Când privim prin ochelarii recunoștinței

Puteți apoi să vă gândiți la contextul vostru, la țara în care v-ați născut, la orașul în care trăiți, la apartamentul în care locuiți. Poate că sunteți recunoscători pentru că v-ați născut într-o țară în care aveți apă curentă; poate că apreciați faptul că orașul în care trăiți este așa de mic încât ajungeți rapid dintr-un capăt în altul. Sau poate că sunteți recunoscători pentru faptul că în fiecare dimineață bate soarele în geam sau auziți cum se trezește orașul la viață.

Puteți să vă gândiți la colegii și cunoștințele voastre, la familia voastră și la prieteni. Poate că sunteți recunoscători pentru colegii pe care îi aveți și pentru faptul că în fiecare zi puteți spune bună dimineața celor din jur și puteți bea o cafea împreună. Poate că sunteți recunoscători părinților voștri și modului în care ei au contribuit la ce sunteți voi astăzi. Sau poate că apreciați toate momentele în care un prieten vă sună și vă întreabă cum sunteți și ce faceți.

Puteți să vă gândiți apoi la voi și la experiențele din viața voastră. Poate că sunteți recunoscători pentru că acum vă oferiți o pauză și citiți acest articol în timp ce beți o ciocolată caldă. Sau poate că sunteți recunoscători pentru toată energia de care dați dovadă zilnic sau pentru faptul că puteți fi alături de cei dragi. Sau poate că sunteți recunoscători pentru dorința pe care o aveți de a avea o viață bună și pentru toate lucrurile pe care le faceți în acest sens.

Și, de ce nu, poate vă gândiți la ziua de ieri sau ziua de azi. Și poate că sunteți recunoscători pentru faptul că ați reușit să stați în liniște zece minute, poate pentru faptul că traficul a fost mai lejer sau metroul mai puțin aglomerat. Sau poate pentru  filmul la care ați râs aseară și  pentru îmbrățișarea de la sfârșitul zilei.

Cu orice ați începe și de oriunde ați face-o, drumul recunoștinței este un drum plin de uimire, admirație, mulțumire și conectare cu noi înșine și cu cei din jur

Cu recunoștință,

Irina