De ce renunțăm la rezoluțiile de anul nou?
Am ales să postez acest articol acum (și nu chiar la început de an) deoarece aceasta este perioada când deja mulți dintre noi încep să renunțe sau să se simtă demotivați legat de rezoluțiile de anul nou. Cred că știm cu toții care sunt cele mai comune obiective (de ex. “din ianuarie merg la sală”, “din ianuarie voi deveni o persoană organizată”, “anul acesta voi mânca sănătos”). Nu e un lucru rău să ne setăm obiective și să știm ce ne dorim de la viitor – dar avem și dovezi care atestă faptul că setarea unor rezoluții legate exclusiv de noul an nu facilitează schimbarea. Spre exemplu, doar 19% dintre participanții acestui studiu au reușit să își mențină rezoluțiile timp de 2 ani, în timp ce 70% le-au abandonat după primele săptămâni ale lunii.
Articolul acesta nu are scopul de a-i critica pe cei care și-au setat obiective legate de 2022 și care au renunțat la ele sau încep să se confrunte cu primele dificultăți. Dimpotrivă, am scris acest text în scopul de a ne ajuta să înțelegem mai bine de ce se întâmplă asta și ce anume putem face pentru a facilita schimbarea autentică, pe termen lung.
De ce nu se întâmplă schimbări majore pe 1 Ianuarie
Adevărul este că 1 ianuarie nu este o zi magică – nu are puterea de a ne face să ne schimbăm radical (pe noi înșine sau viața noastră). Este destul de simplu să punem responsabilitatea și asumarea schimbării pe o dată calendaristică, nu pe noi înșine (la fel cum simțim că trebuie să așteptăm începutul săptămânii pentru a introduce un nou obicei).
Schimbările autentice se întâmplă atunci când suntem pregătiți să le facem. Momentul potrivit diferă de la persoană la persoană, și rareori se întâmplă să coincidă cu începutul noului an. Faptul că facem o schimbare în viața noastră în luna iunie, spre exemplu, nu o face mai puțin importantă sau validă. Cu atât mai mult, e important să recunoaștem faptul că schimbările autentice sunt un proces care necesită multe resurse, precum timpul și consecvența – e nerealist să ne așteptăm la rezultate radicale după o zi sau o săptămână.
Mai este și aspectul presiunii sociale – discuțiile de pe social media și din viața reală legate de rezoluțiile de anul nou ne pot face să ne simțim că și cum “ar trebui” să ne stabilim niște obiective foarte clare pentru lunile următoare, sau chiar să ne schimbăm radical într-un timp cât se poate de scurt – chiar dacă suntem conștienți că nu avem resursele necesare pentru a o face.
Așadar, cum putem facilita schimbările autentice?
În primul rând, ne putem gândi la ce anume ne-am dori să schimbăm, și să punem în balanță beneficiile și piedicile pe care le-am putea întâmpina în acest proces. Mai apoi, să analizăm dacă avem resursele necesare pentru a pune în aplicare pașii către schimbare (spre exemplu, rezoluția de a merge o ora la sală în fiecare zi – îmi permite programul actual să introduc acest obicei?). Dacă nu, atunci putem ținti înspre scopuri mai realiste; poate că e prea mult să mergem la sala în fiecare zi, dar putem începe prin a merge de două ori pe săptămâna, sau să introducem mișcarea sub alte forme.
La fel, dacă ne impunem să facem o serie de schimbări majore într-un timp foarte scurt, vom ajunge să ne simțim copleșiți. Șansele să apară anumite dificultăți sunt foarte mari, astfel crescând și șansele să renunțăm la ceea ce ne-am propus. Nu trebuie să ne schimbăm viața pe toate planurile doar pentru că am intrat în noul an – e mai benefic să alegem o zonă (sau două) unde am putea să aducem îmbunătățiri și să ne concentrăm pe acelea, folosindu-ne de pași mici și concreți, introduși în rutina noastră zilnică. Procesul dezvoltării și al schimbări e unul dificil, care nu arată așa cum este prezentat pe Instagram. Dar e valoros să ne amintim că depunem acest efort pentru noi înșine, și nu pentru urmăritorii noștri de pe social media.
Bibliografie:
Norcross, J. C.; Vangarelli, D. J. (1988). The resolution solution: Longitudinal examination of New Year’s change attempts. Journal of Substance Abuse, 1(2), 127–134. doi:10.1016/S0899-3289(88)80016-6
