Mind Education

Depresia invizibilă – cum o prindem?

Sursa foto: www.pexels.com

Depresia are multe forme și nu e nevoie să fii trist tot timpul, imobilizat în pat sau izolat complet ca să ai simptome depresive. De fapt, de multe ori, oameni aparent funcționali, care merg la muncă în fiecare zi, au hobby-uri și petrec timp cu familia și cu prietenii pot duce o viață interioară marcată de simptome depresive.

Dacă ai dificultăți în concentrarea atenției, te trezești cu dificultate în fiecare dimineață, ai impresia că nu ești suficient de bun, deși reușești să duci la bun sfârșit măcar o parte din sarcinile zilnice, dar tot ai sentimentul că ceva nu este în regulă cu tine, că ești diferit/ diferită de ceilalți care sunt mai buni, mai amuzanți, mai inteligenți, e foarte posibil să suferi de o formă de depresie în aparență funcțională.

Depresia nu se rezumă doar la episodul depresiv major, despre care am vorbit mai mult în articolul de săptămâna trecută. O altă formă a depresiei este distimia, acea depresie care se manifestă constant, pentru perioade lungi de timp (cel puțin doi ani pentru adulți și cel puțin un an pentru copii și adolescenți) și care are simptome similare cu cele din alte tulburări depresive, dar mai ușoare și este dificil de recunoscut uneori chiar de către clinicieni cu experiență.

Din păcate, distimia este și mai greu de identificat decât alte forme ale depresiei, pentru că de obicei durează de atât de mult timp încât ajungi să consideri că este parte din tine, că pur și simplu așa ești tu. Dacă în cazul episoadelor depresive majore, după depășirea episodului, persoana diagnosticată poate ajunge din nou la stări de dispoziție normale, în cazul distimiei, acest lucru nu se întâmplă, sau se întâmplă doar pentru perioade foarte scurte de timp. Dispoziția este tot timpul sub limita normală.

Pentru că nu presupune simptome atât de severe și de intense, poate trece de multe ori neobservată. Acest grafic ilustrează diferențele între dispoziția normală, cea din distimie și cea dintr-un episod depresiv major.

 

Cum recunoaștem aceste simptome la noi sau la cei din jur?

Hai să vorbim autentic unii cu alții.

Distimia este destul de greu de recunoscut sau de observat. Este posibil ca o persoană care pare veselă, cu simțul umorului, plină de viață, să aibă în secret gânduri de tip depresiv, încredere în sine scăzută, sentimentul că e blocat/ă în propria viață și că nu poate schimba nimic.  Multe cazuri de celebrități care s-au sinucis au luat prin surprindere publicul larg tocmai din acest motiv.

Depresia are multe măști. Poate că trecem prin viață glumind, utilizând ironia sau auto-ironia. Poate că ne detașăm de probleme și evităm pur și simplu să ne uităm la ele cu adevărat, pentru că ne temem să nu descoperim că ne afectează. Depresia ne spune că asta ne-ar face slabi, vulnerabili sau fără valoare.

Poate că se traduce printr-un perfecționism dus la extrem, prin irascibilitate sau agresivitate, îndreptată către alte persoane sau către sine (mai ales în cazul bărbaților). Poate ne simțim îndreptățiți să avem parte de ceea ce ne dorim, exact atunci când ne dorim, iar când asta nu se întâmplă furia este intensă și totul este tragic.

Depresia poate fi și colegul de la muncă care este mereu pus pe glume, așa cum poate fi și fata care face sport și arată impecabil. Este atunci când spui că ești bine, deși nu ești.

Simțim presiuni din partea societății să fim într-o stare bună de dispoziție tot timpul, să avem încredere în noi și să avem doar emoții pozitive. Nu e nevoie să ne conformăm forțat acestor standarde nerealiste. Nu este nevoie să ne trăim viața apăsați de gânduri chinuitoare și nu suntem singuri în acest demers.

O persoană care vorbește despre modul în care se simte în mod deschis nu este o persoană slabă, ci dă dovadă de foarte mult curaj.  Este timpul să vorbim deschis despre aceste gânduri pe care le avem o mare parte din noi din când în când. O simplă întrebare ca: „Ce mai faci? Cum te simți?” (fără a accepta ca răspuns genericul „bine”) deschide drumul către expunerea acestor simptome care sunt tratabile și sunt mult mai comune decât am crede.

Mai mult decât atât, persoanele care vorbesc despre momentele dificile prin care trec și primesc sprijin social sau emoțional de la cei din jur sunt mai protejați împotriva simptomelor depresive decât persoanele care nu au parte de astfel de susținere.

Dacă vrei să ne împărtășești prin ce treci, ești îngrijorat în legătură cu cineva apropiat sau pur și simplu vrei să vorbim mai multe despre asta, îmi poți trimite un e-mail la adresa madalina@mindeducation.ro.

 

Surse bibiliografice:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2719439/

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2211335516301528