Mind Education

Despre pornografie cu realism: Sexualitatea la vârsta adolescenței prin oglinda pornografiei

Sursa foto: www.pexels.com

Așa cum era specificat și în articolul precedent, vârsta medie la care băieții încep să se uite la pornografie, este de 11 ani. Segmentul de vârstă 2 și 17 ani reprezintă 14% din totalitatea consumului de pornografie online. Deși literatura de specialitate este deocamdată înclinată spre efectele pornografiei în cazul sexului masculin, vă propun să luați în considerare că diferențele nu sunt atât de semnificative în cazul sexului feminin.

Pubertatea și adolescența sunt etape importante în dezvoltarea și formarea fiziologică, psihologică, emoțională, precum și a valorilor, credințelor, obiceiurilor și a atitudinilor tinerilor. Nivelul hormonilor crește și este accelerată curiozitatea pentru sexualitate. De regulă tinerii își adună informații legate de sexualitate de la prieteni, membrii familiei sau din mediul online. Fiind ușor de accesat, ușor de ascuns și de cele mai multe ori gratuită, pornografia online este de cele mai multe ori opțiunea principală pentru căutarea răspunsurilor.

Deși este ilegală expunerea și comercializarea materialului sexual explicit minorilor, industria pornografică nu discriminează când vine vorba de vârstă. Studiile au descoperit că materialele cu conținut pornografic sunt „foarte intruzive” și că pot apărea în timp ce sunt efectuate alte tipuri de căutări pe internet, cum ar fi verificarea adresei de e-mail sau accesarea unei alte pagini web. Apar stimuli vizuali precum poze, banner-e, pop up-uri, reclame, cuvinte false. De asemenea, odată accesată o pagină pornografică, este dificil de ieșit din ea, deoarece în momentul în care se închide o fereastră, se deschide alta, sau se deschid mai multe concomitent. De adăugat faptul că numai 3% dintre site-urile pornografice cer dovada vârstei legale de 18 ani.

În perioada luată în discuție, creierul trece printr-o etapă de neuroplasticitate intensă, în care sunt formate miliarde de noi conexiuni sinaptice. Fiind foarte maleabil, creierul este vulnerabil la influențele externe. Cu alte cuvinte, experiențele și informațiile accesate în acea perioadă sunt definitorii în multe aspecte emoționale și comportamentale, atât pentru persoana în cauza cât și pentru viitorul adult. Atunci când un adolescent consumă pornografie în mod compulsiv, structura  creierului acestuia poate fi modelată în funcție de comportamentele, atitudinile și situațiile pe care le urmărește. Până aici lucrurile sună destul de tehnic. Întrebările pornesc atunci când luăm în calcul efectele psiho-sociale. Mulți adolescenți nu au nici măcar un contact intim cu o altă persoană, până să fie expuși la imagini nerealiste legate de sexualitate și relația dintre oameni.  Principalul efect este legat de expectanțele pe care pornografie le creează/ modelează. Expectanțe care de cele mai multe ori nu sunt îndeplinite. Pornografia prezintă părți corporale exagerate, performanță sexuală interminabilă, atât în cazul bărbaților cât și a femeilor. Toate pozele sunt prelucrate. Gratificarea sexuală este cel mai important element, în timp ce relația dintre parteneri nu înseamnă mai nimic. Majoritarea filmelor pornografice prezintă agresivitate fizică ori verbală. În consecință, adolescentul este făcut să creadă că sexul și relațiile sunt separate, corpurile trebuie exagerate pentru a fi acceptabile, iar rezistența, prestanța și disponibilitatea sexuală sunt caracteristici „must-have”. De aici o serie de probleme precum rușine, anxietate, depresie, izolare, căutarea experiențelor sexuale riscante, stereotipuri de gen, hipermasculinizare, dezvoltarea de tulburări de personalitate etc…

Unii cercetători aduc o serie de argumente pentru care adolescenții sunt cel mai vulnerabil segment de consumatori, în raport cu procesarea materialului pornografic:

Alți cercetători prezintă o serie de efecte și riscuri ce pot apărea atât la tineri cât și la adulți, datorită expunerii frecvente la pornografie:

Comportamentul sexual și nevoia de reproducere sunt unele dintre cele mai puternice forțe componente ale procesului de selecție naturală, acestea fiind esențiale pentru înaintarea atât a noastră ca specie, cât și a celorlalte specii. Chiar dacă apare rezistența culturală față de astfel de subiecte, ele fac parte din cotidianul nostru, al tuturor. Se poate afirmă că pornografia a transformat nevoile care implicau dualitate, în unele care motivează spre activități de tip solitar (individual), care implică a dori parteneri, adesea cu valențe hedonice. Iar asta izolează indivizii, îi predispune la a fi mai distanți și mai impersonali.

Mă consider unul dintre „militanții” pentru libera exprimare. Cred în diversitatea nevoilor umane, aspect pe care îl văd benefic din mai multe perspective. Textele din cele trei articole cu tema „Despre pornografie cu realism” sunt o invitație spre a observa factorii care pot perturba dezvoltarea psiho-socio-culturală a fiecăruia dintre noi. Este adevărat că unele puncte atinse sunt mai dificil de digerat, dar consider că oricare dintre cei care suntem interesați de sănătatea socială și sexuală avem responsabilitatea de a înțelege mai bine fenomenele care ne îngreunează funcționarea atât în planul relațiilor, cât și la nivel individual. Mai apoi să găsim modalități prin care să reducem impactul acestor fenomene. Dar desigur, înainte de toate, o mai mare conștientizare.

BIBLIOGRAFIE

  1. Emily L. Harkness, B. Barbara M. Mullan and Alex B. (2015) Association Between Pornography Use and Sexual Risk Behaviors in Adult Consumers: A Systematic Review. Cyberpsychology, behavior and social networking. 17(12): 772-778
  2. Bourke. M., Hernandez. A., (2009). The ‘Butner Study’ redux: A report of the incidence of hands-on child victimization by child pornography offenders. J Fam Violence, 24, 183.
  3. Gary Wilson (2014). Your Brain on Porn. Internet Pornography and the Emerging Science of Addiction
  4. Gert Martin Hald, Neil M. Malamuth (2008). Self-Perceived Effects of Pornography Consumption, Arch Sex Behav, 37:614–625
  5. Georgiadis. J. R. (2012). Doing it … wild? On the role of the cerebral cortex in human sexual activity. Socioaffective Neuroscience and Psychology, 2.
  6. Hald. G. M., Malamuth. N. M., Yuen. C. (2010). Pornography and attitudes supporting violence            against women: Revisiting the relationship in non-experimental studies. Aggress behavior, 36, 14–20.
  7. Hilton, D. L. (2013). Pornography addiction – a supranormal stimulus considered in the   contextof neuroplasticity. Socioaffective Neuroscience & Psychology. (3): 388–433.
  8. https://www.issuelab.org/resource/effects-of-pornography-on-adolescents.html
  9. https://www.psychologytoday.com/us/blog/sex-lies-trauma/201107/effects-porn-adolescent-boys
  10. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00224499.2016.1143441