Doza zilnică de umor poate ține psihologul departe!

Cu siguranță ai auzit de principiul „An apple a day keeps the doctor away”, care vizează importanța unei nutriții echilibrate. Care ar fi corespondentul acestuia în cazul râsului sau al umorului? Indiferent cum ar suna acest principiu, va evidenția beneficiile râsului pentru starea de bine generală. Numeroasele cercetări psihologice au prezentat râsul ca pe o metodă de reducere a stresului, ca pe un semn de sănătate mentală sau ca pe o resursă internă etc.

După citirea acestor idei, s-ar putea să te gândești: „Ăsta habar nu are prin ce trec! Ce poate fi amuzant în conjunctura mea actuală?”. Sunt de acord cu tine, uneori oamenii pot trece prin momente grele care nu au nimic amuzant în ele.  De exemplu, puține situații pot egala lipsa de umor pe care au resimțit-o cei care au fost închiși în lagărele de concentrare naziste. În timpul celui de al doilea război mondial, umanistul Viktor Frankl a fost prizonier în patru lagăre de concentrare, inclusiv Auschwitz. Cu toate acestea, după terminarea războiului a scris că Umorul este „una din principalele arme cu ajutorul căreia spiritul uman luptă pentru autoconservare”. Cu alte cuvinte, umorul poate ajuta oamenii să facă față celor mai terifiante momente, chiar și numai pentru câteva momente.

Viktor Frankl ne povestește cum a învățat un prizonier să utilizeze umorul drept metodă prin care să poată supraviețui atrocităților din lagăr. Ulterior, a convins mai mulți prizonieri să facă același lucru. Ei se adunau într-un grup și fiecare inventa zilnic câte o poveste amuzantă despre ceea ce va face după ce vor fi eliberați. Astfel, Frankl a descoperit că râsul nu numai că era posibil în lagărul de concentrare, dar era și vital pentru supraviețuire.

Așadar, dacă te afli într-o situație în care crezi că umorul și râsul este imposibil, îți recomand cu căldură cartea „Sensul Vieții” a lui Viktor Frankl. Umorul, după afirmațiile lui Frankl, nu trebuie să fie o metodă prin care să eviți sau să ignori problemele, deși riscul să cazi în această capcană este foarte mare. El este mai degrabă o unealtă care te poate ajuta să depășești momentele grele prin faptul că-ți oferă un respiro și o perspectivă nouă, mai relaxată.

După această dovadă istorică (că umorul poate fi o resursă în criză), probabil te întrebi „Acum practic, cum pot face eu asta?”, după zicala „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!”.

Iată câteva sfaturi care te vor ajuta să pui la muncă latura ta spontano-umoristică:

1.Nu te lua prea în serios. Ar fi folositor ca atunci când lucrurile devin dificile să poți adopta o atitudine mai relaxată. Cum ar fi dacă ai reduce cu 10% perfecționismul ce te definește și, totodată, ai avea o atitudine mai deschisă față de părerile oamenilor din jurul tău? Un exemplu în acest sens ar fi cuplul format din El și Ea. În cadrul acestui cuplu cineva „suferă” de seriozitate excesivă. Oare cine? El este manager într-o firmă de succes, dar, în ultimul timp, nici un val de promovări nu l-a atins. Ca atare a devenit foarte morocănos și a început să se plângă Ei, în mod constant, că șefii nu-l respectă și că nu-i este recunoscută munca. Ea a încercat să-l determine să adopte o perspectivă de ansamblu, însă în zadar pentru că orice ar fi spus, El se simțea în continuare neapreciat. În tot acest timp, El nu s-a gândit o clipă că ar putea fi parte a problemei prin simplul fapt că atenția excesivă pe învinovățirea șefilor nu-i mai lasă timp ca să-și poată observa propriile greșeli. Într-un final, după săptămâni de stres și comportamente neadecvate față de colegii de muncă, a conștientizat ceea ce greșise din punct de vedere al managementului. După îndreptarea acestor greșeli, situația s-a îmbunătățit considerabil, atât acasă, cu Ea, cât și la locul cu muncă, cu șefii și colegii. Crezând că merită respectul și recunoașterea din partea celorlalți, indiferent de modul în care se comportă, El și-a transformat viața într-un iad. Deci, nu te lua prea în serios!

2. Crește nivelul de conștientizare a umorului. Da, în lume există multă durere și suferință. Totodată este și un loc al veseliei și al bucuriei de a trăi. Așadar, caută în mod activ ceea ce este amuzant în situațiile din jurul tău. Amintește-ți în permanență să cauți acele lucruri care îți aduc zâmbetul pe buze. Ceea ce cauți, aia vei găsi! Astfel, îți vei crește nivelul de conștientizare a umorului. Odată cu creșterea acestui nivel, vei fi capabil să descoperi aspecte umoristice chiar și situațiile banale. De exemplu, îmi aduc aminte că eram în compania unor prieteni și, pentru că era în jurul prânzului, am oprit la un restaurant să mâncăm. Deși nu erau multe mese ocupate, ospătarul nostru nu era foarte eficient, însă compensa prin remarcile amuzante legate de mâncare și de bucătari. Deși ne-am fi putut focusa pe servirea lentă, ceea ce ne-ar fi crescut tensiunea arterială, am ales să ne relaxăm și să ne bucurăm de spectacolul oferit de diversitatea umană.

3. Înconjoară-te de oameni haioși. Care afirmație este corectă: zâmbești pentru că ești fericit sau ești fericit pentru că zâmbești? Dacă te-ai gândit că amândouă sunt adevărate, ai ghicit! Specialiștii în psihologie socială au demonstrat în numeroase rânduri că funcționează din ambele direcții: ceea ce faci influențează modul în care te simți și modul în care te simți influențează ceea ce faci. Deci, dacă treci printr-o perioadă mai tristă, poți încerca să-ți readuci zâmbetul pe buze făcând ceva care altadată te înveselea (sau ceva nou). Este important de reținut că există anumite limite în ceea ce privește capacitatea noastră de a ne modifica stările emoționale și, uneori, dacă experimentezi o perioadă mai îndelungată dificultăți emoționale, este mai bine să apelezi la un specialist. Poți zâmbi dacă te gândești la lucrurile minunate din viața ta și poți exersa să menții acel zâmbet pe chip. Îți va îmbunătăți starea emoțională. Cu cât ești mai pozitiv în atitudine, cu atât vei fi mai receptiv la situațiile amuzante. Cu alte cuvinte, dacă te comporți conform felului în care vrei să te simți, există mari șanse să-ți creezi singur acel sentiment.

4. Încercă noi roluri. Atunci când experimentezi noi roluri în cadrul relațiilor cu cei din jurul tău sau în cadrul propriei tale solitudini, încerci comportamente și atitudini ce pot fi provocatoare și amuzante. Pentru un moment, nu te mai iei în serios și devii o altă persoană. De exemplu, poți invita câțiva prieteni la tine pentru a viziona un film. Doar că acest film nu va avea sonor și nici subtitrare. Fiecare își va alege un personaj și în timp ce filmul rulează veți „completa” dialogurile dintre personaje cu tot ceea ce vă trece prin minte. Cu cât dialogul este mai departe de subiectul filmului cu atât o să fie mai amuzantă improvizația. Ai grijă ce film alegi! Rambo sau filmele axate doar pe acțiune, probabil nu sunt cea mai bună idee.

5. „Colecționează” și împărtășește. Zilnic venim în contact cu situații amuzante (ghidușii făcute de copii) sau cu bancuri și glume descoperite pe internet etc. Din nefericire, adesea le uităm înainte să avem ocazia să le împărtășim cu persoanele din jurul nostru. Ideea este să-ți propui în mod conștient (dar să nu se transforme într-un standard) să devii un „colecționar de umor” pe care mai apoi să-l împărtășești. Probabil auzi frecvent această justificare: „Eu nu reușesc să-mi amintesc poantele.” Însă, dacă îți propui acest lucru în mod conștient și dacă practici consecvent memorarea și împărtășirea umorului, cu siguranță vei reuși.

Felul în care te simți într-un moment anume este în mare măsură responsabilitatea ta ca persoană independentă și capabilă de autodeterminare. Astfel, în loc să aștepți ca ceva să se schimbe în mediul tău sau în loc să aștepți ca ceilalți să devină mai amuzanți, poate faci tu câțiva pași în acest sens. Nu e ușor, dar nici imposibil. Încearcă!