Este depresia amuzantă?

Cu această întrebare neobișnuită se deschide podcastul The Hilarious World of Depression. Este o întrebare adresată invitaților, care sunt de obicei persoane publice, actori, muzicieni sau comedianți și care suferă sau au suferit la un moment dat în timpul vieții de această tulburare.

Depresia este o tulburare medicală serioasă, incredibil de comună, care afectează mai mult de 200 de milioane de oameni în fiecare an și care totuși încă este stigmatizată.

Cum arată depresia?

O persoană diagnosticată cu depresie manifestă dispoziție depresivă, în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin două săptămâni, în cazul episodului depresiv major.  

Dispoziția depresivă este o stare emoțională marcată de lipsa energiei, tristețe, vinovăție, incapacitatea persoanei afectate de a se mai bucura de activități plăcute. De asemenea, pot apărea probleme de somn (insomnii, somn agitat, trezirea cu câteva ore înaintea alarmei și inabilitatea de a adormi înapoi etc.) și schimbări bruște în greutate (câteva kilograme în plus sau în minus într-o săptămână –  două).

Un alt simptom (poate nu atât de evident) al depresiei este dificultatea de a-ți menține atenția concentrată. Persoanele afectate de depresie descriu această senzație ca pe un nor negru care le ocupă spațiul mental, prin care nu pot naviga cu ușurință, care nu îi lasă să vadă realitatea așa cum este și care face luarea deciziilor foarte dificilă. „Nu pot să gândesc, nu pot să mă concentrez, efectiv nu mă pot lipi de o sarcină pe care trebuie să o duc la capăt”.

Apare astfel și impresia accentuată că sunt incapabil, neajutorat, vulnerabil și că pentru mine nu mai există nici o speranță. Nu pot fi ajutat și nici nu merit ajutor. O persoană afectată de depresie are tendința de a se izola, de a se retrage din activități sociale, iar în ultimă instanță, din orice fel de activități. Până la urmă, dacă sunt incapabil și nimic nu-mi iese bine, ajung să nici nu mai încerc.

Dacă sună catastrofal este pentru că gândirea depresivă este marcată de astfel de distorsiuni cognitive. Gândurile din depresie pot merge atât de departe încât efectiv nimic nu mai pare să aibă sens. Dacă nu mai simt bucurie, ce rost mai are să fac ceva? Însuși mecanismul biologic care ne ajută să ne urmăm scopurile este afectat.

Ceea ce este foarte important de menționat este faptul că depresia are un substrat biologic, neuro-chimic. Nu spune nimic despre caracterul persoanei afectate, nu înseamnă că este o persoană „slabă” sau „fără voință”. Știm mulți oameni celebri care au fost afectați de depresie, iar în cabinetele de psihoterapie ajung și persoane foarte capabile, cu cariere de succes și familii iubitoare.  Deși nu știm încă exact ce anume cauzează depresia, știm că există o predispoziție genetică ce poate facilita instalarea ei, că există evenimente majore de viață care, în interacțiune cu predispoziția genetică, pot declanșa această tulburare și că există factori protectori, ca sprijinul social (relații autentice, deschise, marcate de prezență, în care fiecare își manifestă grija pentru starea de bine a celuilalt).

Depresia are propriile trucuri prin care se menține. Este hoață și îți va spune să te izolezi, să rămâi în pat, deși activitățile și relațiile apropiate te pot proteja. Te face să urmezi calea minimei rezistențe, pentru că te seacă de energie și de resurse, în timp ce te face să îți spui cele mai dureroase lucruri și uneori chiar te îndeamnă să îți iei propria viață. Depresia nu vrea să te  lase să vezi realitatea într-un mod echilibrat și nu te lasă să crezi atunci când cei din jur îți spun că le pasă. Nu vrea să te lase să cauți ajutor, pentru că îți spune că nici nu poți fi ajutat, nici nu meriți. Te păcălește, se ascunde și îți spune că așa ești tu, pur și simplu, și astfel, de multe ori, nici nu o vezi.

Tocmai din acest motiv este important să vorbim despre depresie și să o expunem, pentru că în realitate nu este deloc rară. Cel mai probabil, fiecare dintre noi cunoaște măcar o persoană care s-a luptat sau încă se luptă cu depresia. Vestea bună este că există tratamente eficiente și nu este nevoie să purtăm această luptă singuri.

Dincolo de titlul acestui podcast, discuțiile purtate reflectă o înțelegere profundă a depresiei, și creionează drumul prin care fiecare invitat a trecut până să ajungă la diagnostic. Invitații povestesc cu deschidere și onestitate despre istoriile propriilor vieți, despre cum arată depresia pentru ei, ce tratamente au luat și cum a fost experiența lor în psihoterapie. Sunt inserate și fragmente din spectacolele lor de stand-up, în care invitații au ales să vorbească deschis și cu umor despre sănătatea lor mintală.

Scopul emisiunii este să scadă stigma și să crească nivelul de conștientizare cu privire la depresie, descrisă ca un „ciclu vicios al singurătății și stigmei care îi face pe oameni să se simtă mizerabil și uneori să-și ia propria viață”.  Realizatorii podcastului The Hilarious World of Depression nu mai vor să se împace cu această idee.

Prin conversații autentice, emoționante și uneori amuzante, The Hilarious World of Depression reușește să reprezinte pentru persoanele afectate de depresie realizarea că nu sunt singuri, deschide perspective diferite, totul pe un ton cât se poate de uman, cu umor.

Să expunem depresia!

În situații intense, dacă tu sau o persoană apropiată aveți nevoie de sprijin pentru a combate depresia și tentativele de suicid, poți apela gratuit linia de urgență antisuicid la numărul de telefon 0800 801 200.  

Dacă vrei să ne împărtășești experiența ta cu depresia, să ne spui povestea ta, sau dacă vrei să stabilim o programare pentru o ședință de consiliere și să vorbim mai multe despre asta, îmi poți scrie la madalina@mindeducation.ro

Surse bibliografice:

Depression, A global public health concern, Marina Marcus, M. Taghi Yasamy, Mark van Ommeren, and Dan Chisholm, Shekhar Saxena,WHO Department of Mental Health and Substance Abuse

Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.)

Vihang N. Vahia, Diagnostic and statistical manual of mental disorders 5: A quick glance , Indian J Psychiatry. 2013 Jul-Sep; 55(3): 220–223.