Filmul de vineri: Call the midwife sau Cheamă moașa

Call the midwife este un serial produs de BBC, foarte apreciat și premiat, fiind ecranizarea memoriilor lui Jennifer Worth, moașă și asistentă care lucra la periferia săracă a Londrei, la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960. Un serial despre viața femeilor din acele timpuri, cu rolurile lor prestabilite de a aduce pe lume copii și de a-i crește, dar și despre problemele sociale, culturale și economice contemporane.

Despre situații de viață de atunci, dar și de acum. Despre probleme ce se regăsesc încă în societatea noastră, chiar și după trecerea a mai bine de 55 de ani. Avortul spontan, nașterea copiilor morți, avortul și sarcinile nedorite, malformațiile congenitale, sărăcia, bolile și epidemiile, prostituția, incestul, superstițiile, rasismul și prejudecățile, alcoolismul, dizabilitatea, homosexualitatea (atunci ilegală), mutilarea genitală a femeilor. Dar și despre dragostea maternă, despre dragostea paternă și cea romantică.

Despre reacții firești, dar și despre o disciplină impusă (în cazul moașelor). Confortul tău nu este important. Ai o meserie de făcut și o vei face. Despre situații de criză și cum să ieși din ele. Despre femei care își trăiesc viața după cum știu și pot. O viață grea. – Nu credeam că oamenii pot trăi așa, spune Jenny Lee, tânăra asistentă și moașă. Dar trăiesc. De aceea suntem noi aici, îi răspunde superioara.

Despre ce înseamnă să fii și să ai un sprijin. Despre pasiune, dar și despre efort. Despre muncă, dar și nevoia de a ieși din uniforma și problemele de zi cu zi. Dar și despre responsabilitate și conștiinciozitate. Să știi că viața unei alte femei sau a copilului ei depind de tine, de cât de bine reacționezi tu în situația dată, în situații de stres, în situații sau locuri care-ți provoacă greață sau frică.

Un film despre viață. Cu tot ce implică ea. Cu bune și cu rele. Cu frumos și cu urât. Cu bucuriile, dar și cu durerile și tristețile ei. Despre schimbările din societate, dar și despre ceea ce rămâne și acum actual. Trăim viața așa cum putem și cum știm. Nu e nimic de judecat. Doar poate de transformat.

Un film despre femei, cu femei, alături de femei.