Filmul de vineri: Despues de Lucia (2012)

Despues de Lucia (2012) este un film de Michel Franco, un regizor mexican pe care l-am descoperit datorită festivalului Anonimul care mi-a adus multă bucurie și am descoperit multe filme și regizori extraordinari.

Filmul pe care vi-l recomand este povestea unui abuz într-o școală al unor copii față de o tânără, abuz de o cruzime pe care nu mi-o pot imagina ca fiind reală. Mi-a fost greu să privesc multe scene din film și multe ore după, am trăit o durere puternică. Însă merită văzut filmul, cu toată greutatea, pentru că ne reamintește urgența educației tinerilor, copiilor și adulților despre ce înseamnă granițele unei relații sănătoase și a educației sexuale. Și nevoia unor servicii oferite de școli de prevenție și intervenție în orice formă de agresiune.

Un film  pe care îl recomand profesorilor, părinților și specialiștilor. M-am tot întrebat în timpul filmului cum este posibil să nu vadă nimeni ce se întâmplă? Cum de nu intervine nimeni? Nici un tânăr nu a luat  apărarea fetei abuzate și, din păcate, nici un adult. Abuzul e atât de evident și prezent și pare invizibil pentru ceilalți.

Abuzurile îngrozitoare apar și într-un context traumatizant pentru tânără. Mama ei moare într-un accident de mașină și tatăl decide să se mute împreună cu ea într-un alt oraș pentru a o lua de la capăt. Și pare o decizie bună. Când durerea te copleșește să cauți să te îndepărtezi de ea. Însă pentru cei doi tragedia se amplifică. Tatăl deprimat și furios, cufundat cu totul în propria lui suferință, este deconectat de fiica lui  așa cum are ea nevoie. Conexiunea lor este ruptă. Fiica, probabil din dorința de a-și proteja tatăl suferind de depresie, nu îi împărtășește din propriile ei probleme pe care le are la școală cu colegii. Ceea ce mă duce cu gândul la o altă nevoie – și anume de a sprijini copiii și familiile în momentele lor de mare vulnerabilitate.