Filmul de vineri: EQUILIBRIUM
Cum ar arată lumea noastră dacă emoțiile ar fi interzise prin lege? Ce ar fi, dacă atunci când ai o trăire emoțională, să îți riști propria viață, precum și a celor din jurul tău?
Aseară am văzut filmul Equilibrium, o ecranizare din anul 2002, în care joacă actori de renume precum Christian Bale, Emily Watson și Taye Diggs. Povestea prezintă viața lui John Preston (interpretare Cristian Bale), un ofițer aflat într-o dilemă existențială. Acțiunea se petrece într-un viitor “fictiv” în care emoțiile, precum și operele artistice sunt interzise și pedepsite prin lege. Comunitatea “celor puternici” este guvernată de dominanță și tiranie, și de filozofia conform căreia emoțiile sunt periculoase și trebuie annihilate. În consecință membrii acelei comunități își injectează zilnic o substanță psihoactivă, care le suprimă trăirile emoționale.
În mod normal, nu sunt fan filme de acțiune, combinate cu thriller și SF. În schimb această ecranizare are un status puternic, ce mi-a atras foarte repede atenția. Similar poveștii, desigur la un nivel mult minimizat, în zilele noastre adesea apare confuzia cu privire la importanța și gestionarea emoțiilor. Pe de o parte, pe bună dreptate. Furia, depresia, disperarea și altele de acest fel sunt al naibii de inconfortabile. Gestionarea lor presupune mult efort și resurse, costuri uriașe, uneori decizii dezavantajoase. Inabilitatea de a face față unor tipuri de emoții, predispune la suferință, ruperi de relații, consum de alcool sau droguri, gesturi nesăbuite. Întrebarea este – emoțiile în sine sunt cele care ne împing să experimentăm greutatea vieții? Sau lipsa educației în gestionarea și înțelegerea lor? Mulți aleg să le reprime, considerând că asta va rezolva problema. Dar atenție, iar aici o să mă folosesc de expresia lui Yuval Harary “Emoțiile sunt cea mai mare autoritate în lume”.
Uneori pare cea mai bună alegere selectarea emoțiilor care ne plac, și suprimarea celor care nu ne plac. Mai mult, există convingerea că avem posibilitatea de a alege ce emoții să trăim, fără a afecta procesul emoțional și starea de bine generalizată. Din nefericire, structura și eficiența psihicului nu așa funcționează. Selectarea emoțiilor nu este un proces atât de simplu. Dimpotrivă, dacă sunt folosite în mod constant mecanisme de “respingere” a emoțiilor, negare sau “anulare” a celor inconfortabile, persoana își reduce din abilitatea de a trăi emoții plăcute, precum bucuria, recunoștința, interesul, speranța, iubirea. Care sunt consecințele? Vă las să extrageți din film.
Equilibrium este în esență despre libertate, un concept ce adesea apare în ecranizări de acest fel. Nu este cel mai satisfăcător din punct de vedere vizual, dar creativitatea poveștii este foarte stimulată mental.
