Filmul de vineri: Povestea Iubirii
Povestea Iubirii, filmul lui Radu Mihăileanu pe care l-am așteptat atât de mult și pe care l-am văzut din fericire la TIFF a fost o mare bucurie a sufletului. Soțului și fiicei mele adolescente li s-a părut trist, povestea unei iubiri ne-trăite. Îi înțeleg. Frica de abandon am simțit-o și eu. Și le dau dreptate, și pe mine m-a întristat neîmplinirea iubirii lor în viața de zi cu zi. Visăm cu toții la o iubire unică și prezentă, fără îndoieli, însingurare sau fantezii și iluzii. Și, deși tentată să privesc psihologic filmul, nu am făcut-o. Pentru că valoarea filmului este și că aduce în discuția spectatorului o întrebare fundamentală – cum putem ieși din această criză a iubirii. Atât de puțini mai cred în iubire. Și dialogurile Almei cu prietena ei sunt o imagine a fricilor din prezent. Și, cum spunea și Nicole Krauss, autoarea romanului care a fost inspirație pentru film, Istoria Iubirii, Suntem din ce în ce mai singuri împreună.
În film sunt povești în poveste, cum este povestea Almei, o adolescentă care are grijă de mama și fratele ei după moartea tatălui, care și-a pierdut credința în iubire și pe care experiența abandonului a marcat-o profund. E nevoită să fie un adult în trupul unui copil. O adolescentă în căutarea sensului și a unei înțelegeri a vieții. Îl întâlnește pe Leo Gursky, cel care a scris Istoria Iubirii pentru cea mai iubită femeie și întâlnirea cu el îi alină durerea abandonului și neîncrederea în iubire.
Vă recomand să vedeți sau să revedeți și Concertul (2009) și Izvorul Femeilor (2011), unul din filmele mele preferate http://www.mindeducation.ro/filmul-de-vineri-izvorul-femeilor/
Un interviu al Anei-Maria Onisei cu regizorul Radu Mihăileanu îl puteți citi aici:
Atât întrebarea filmului, cât și întrebarea mea sînt: Cum putem ieși din această criză a iubirii pe care o traversăm? Oamenilor le e frică unora de alții, le e frică să sufere, le e frică că li se va fura ceva în viață. O vedem cel mai bine la nivelul poveștilor de dragoste de azi: atracțiile sînt mult mai variate, tehnologia a adus o virtualitate care facilitează întâlnirile, și în același timp le fragilizează.
