Jocul trebuie să fie „munca” tuturor copiilor!

Albert Enstein spunea că: Joaca reprezintă cea mai înaltă formă de cercetare. Copiii trebuie să se joace. Este munca lor. Toate mamiferele se joacă. Este felul lor de a învăța abilitățile de care vor avea nevoie atunci când vor fi adulți și independenți, de la găsirea hranei până la înțelegerea, comuniunea cu alții. Nu în ultimul rând, jocul este modul în care copiii își procesează cel mai bine emoțiile.

În ciuda numeroaselor avantaje dovedite, statisticile arată că timpul petrecut de copii la joacă este cel mai scăzut din istorie. Programul aglomerat al întregii familii; modalitatea în care este structurat timpul în grădinițe și în școli; faptul că majoritatea părinților lucrează în afara casei; tot mai puține locuri pentru a se juca în siguranță și nesupravegheați, precum și creșterea utilizării telefoanelor și a timpului dedicat ecranelor  sunt printre motivele ce stau la baza acestei statistici îngrijorătoare. Cercetările arată că în medie preșcolarii petrec 4,5 ore pe zi în fața ecranelor! Din acest motiv, tot mai mulți pediatri sfătuiesc părinții să caute programe de grădiniță și școală de calitate, care să includă abordări ludice ale învățării.

S-a dovedit că jocul și stresul sunt strâns legate între ele. Cu cât li se dau mai mult timp și spațiu pentru joacă neîntreruptă, cu atât este mai scăzut nivelul de cortizol al copiilor, ceea ce sugerează fie că jocul reduce stresul, fie că cei care petrec mult timp jucându-se sunt mai puțin stresați. Jocul activează, de asemenea, norepinefrina, ceea ce facilitează legătura dintre sinapse și îmbunătățește plasticitatea creierului. Jocul, mai ales atunci când este în prezența unui membru al familiei ce oferă încurajare și afecțiune, este asociat în mod indirect cu funcționarea înaltă a creierului prin reducerea stresului toxic și prin dezvoltarea abilităților de adaptare și reziliență.

Rolul jocului în dezvoltarea copiilor și jocuri recomandate

1. Joaca facilitează dezvoltarea unei comunicări eficiente

Când copilul se joacă dezvoltă abilități importante ale vorbirii și limbajului, precum și abilități de ascultare. Dacă copilul se joacă singur, el își va povesti de obicei acțiunea în gând sau va vorbi cu el însuși în timp ce manevrează diverse jucării. De exemplu, „super-eroul sare din clădirea înaltă pentru a salva fata din râu.” Când se joacă cu alți copii, copilul învață cum să comunice scopul jocului și ideile lui cu ceilalți. Atunci când se joacă „de-a școala”, copiii vor decide cine este profesorul, cine este elevul și ce vor studia. În cazul în care există dezacord, copiii învață cum să discute problema și să găsească împreună un compromis.

2. Joaca ajută la dezvoltarea abilităților sociale

În timpul jocului, copiii învață să colaboreze cu ceilalți pentru a atinge un scop comun. Un copil poate conduce jocul, dar el trebuie totodată să învețe să fie receptiv și la nevoile celorlalți. Prin joc, copiii învață să fie asertivi, să negocieze și să coopereze. Această abilitate de colaborare este importantă în dezvoltarea abilităților sociale și în crearea de prietenii. Prin joaca alături de un alt copil se dezvoltă abilitați de cooperare, de leadership și spirit de echipă și abilități de rezolvare a problemelor.

Prin joacă, copiii învață să-și gestioneze și emoțiile. Chiar înainte să poată vorbi, îi putem ajuta să-și exprime sentimentele prin joc fizic, poveste, artă și activități fizice. Dacă simt o emoție puternică, ei pot exprima această experiență prin joacă. Aceste abilități sociale sunt de asemenea o parte vitală a dezvoltării limbajului și a empatiei. În fiecare zi copiii trebuie să gestioneze emoții complicate: frică (Ce se întâmplă dacă există ceva sub pat?), gelozie (poate că îl iubește mai mult fratele meu!), umilință (profesorul a acționat ca și cum ar fi trebuit să știu deja asta și toți copiii au râs!), panică (Dacă nu ajung la toaletă la timp?), furie (a fost rândul meu!), dezamăgire (nu-i pasă nimănui de ceea ce eu vreau?!). Provocările normale din fiecare zi declanșează tot felul de sentimente. Copiii eliberează aceste emoții prin joc: joc de rol, desen sau prin joc fizic de contact. Râsul în mod special, transformă chimia corpului prin reducerea hormonilor de stres și creșterea serotoninei. Și credeți sau nu, și pentru adulți jocul are un rol esențial. Asta pentru că tensiunea și iritarea pe care o acumulăm pe parcursul zilei sunt cele ce ne obosesc cel mai tare la sfârșitul zilei. Când ne jucăm, descărcăm hormoni de stres la fel ca și copiii noștri, oferindu-ne un pic de energie în plus la ceas de seară. Jocurile cu impact major în conexiunea părinte-copil sunt cele în care ne așezăm pe podea și ne aducem contribuția împreună la un rezultat final și jocurile fizice în care „alergăm sau ne hârjonim”.

3. Joaca dezvoltă abilități cognitive, critice și abilități motorii

Printre indicatorii principali ai succesului școlar se numără curiozitatea și încredrerea în sine și ceilalți, precum și capacitatea de a se concentra, de a fi atent, de a relaționa cu ceilalți și de a cere ajutorul. Acestea se dezvoltă în primii ani de viață prin joc. Gândirea critică este abilitatea de a analiza informațiile pentru a le da un sens și pentru a le aplica apoi în contextul mediului. Această abilitate implică partea anterioară a creierului care gestionează atenția, memoria, controlul și flexibilitatea. Copiii învață cuvinte jucându-se cu diverse jucării și cărți și antrenează gândirea în timp ce vorbesc despre ceea ce fac.

Jocul fizic ajută la dezvoltarea abilităților motorii importante, precum și la descărcarea copilului de stres și emoții puternice. În primii ani de viață copiii dezvoltă abilități motorii importante precum alergarea, aruncarea și pedalarea. Apoi, sunt dezvoltate abilități motrice fine precum dansul, scrisul, pictura și desenul. Saltul îl învață pe copil echilibrul, urcarea barelor de maimuțe stimulează forța, iar activitățile sportive dezoltă coordonarea. Jocul cu lego în turnuri nu este doar învățarea despre gravitate și echilibru, ci  dezvoltă și abilitatea de coordonare mână-ochi. Jocul în aer liber este deosebit de important deoarece permite copiilor să-și folosească toate simțurile pentru a-și dezvolta abilități precum conștientizarea spațială și echilibrul. De asemenea, poate îmbunătăți durata de atenție a copilului. Studiile sugerează că copiii mici din țările în care școlile permit mai mult timp pentru pauze în curte au mai mult succes academic. Cu toate acestea, aproximativ 30% dintre copiii de grădiniță din SUA nu mai au pauze de joacă în aer liber.

4. Jocul creează încredere în copii

Unul dintre cele mai importante rezultate ale jocului este dezvoltarea încrederii în sine. Fără încredere, capacitatea de a-și asuma riscuri și de a încerca lucruri noi este compromisă. Ca bebeluși, câștigăm încredere învățând că nevoile noastre sunt importante pentru părinții noștri. Copiii mici se sprijină pe adulți ca bază de securitate din care să exploreze și să învețe și câștigă încredere atunci când descoperă lucruri pe care le pot face singuri. Până când copiii ajung la vârsta preșcolară, ei știu că pot avea încredere în adulți în viața lor și au de asemenea încrederea de care e nevoie pentu ca să își asume responsabilitatea într-un joc.

Atunci când ne jucăm cu propriii copii, credem greșit că sarcina noastră este de a permite copiilor noștri să ne conducă sau să câștige un joc necondiționat. Dar cedarea controlului întru totul, indiferent din care direcție, distruge jocul. Jocul necesită negocieri și acord astfel încât nevoile tuturor să fie îndeplinite. Capacitatea de a exprima nemulțumirea, de a se revolta, de a renunța este ceea ce face din joc un mijloc atât de puternic pentru învățarea socială. Când permitem copiilor să ne domine în joacă, să fie neatenți la nevoile și dorințele noastre, distrugem valoarea socială a jocului. Nu le facem copiilor noștri nicio favoare jucându-ne în acest fel. S-ar putea, de fapt, să îi învățăm implicit că doar nevoile lor sunt  cele care contează sau invers că nevoile lor nu contează deloc. Cea mai recomandată modalitate de joc adult – copil este aceea în care fiecare să își dorească să joace acel joc împreună. Trucul este să găsim un joc de care toată lumea se bucură, astfel fiecare va dori realmente să se joace și vor petrece timp de calitate împreună.

5. Joaca facilitează creativitatea

Creativitatea apare atunci când gândirea critică a copilului și dezvoltarea abilităților se reunesc pentru a produce ceva nou sau diferit. Jocul de rol sau imaginar este unul dintre fundamentele lumii unui copil și încep să demonstreze această abilitate în jurul vârstei de 2 ani. Copilul poate folosi orice lucru din lumea lui  pentru a-și stimula imaginația, inclusiv obiectele obișnuite din casă, deoarece el a învățat simbolismul – acela că aproape orice lucru poate fi folosit pentru a simboliza alte lucruri. Și nu va folosi doar obiecte pentru a pretinde un joc ci va pune în scenă, de asemenea, o varietate de roluri. El poate fi un super-erou într-o zi, un doctor în următoarea și un tătic în altă zi. Acest lucru permite copiilor să exploreze o varietate de scenarii, reacții și concluzii diferite. Studiile arată că acei copii care folosesc jocul de rol au niveluri de interacțiune mai sofisticate cu ceilalți și o capacitate cognitivă mai mare.

Așadar, jocul este un instrument natural pe care copiii îl folosesc pentru a-și construi reziliența, în timp ce învață să construiască relații și explorează modalități de a gestiona emoții puternice. Mai general, jocul satisface o nevoie umană de bază de a exersa imaginația, curiozitatea și creativitatea, resurse cheie într-o lume bazată pe cunoaștere. Ne ajută să facem față situațiilor diverse din viața de zi cu zi, să simțim bucurie și să ne dezvoltăm abilitățile imaginative și inovatoare. Într-adevăr, abilitățile critice pe care copiii le însușesc prin joc în anii preșcolari fac parte din abilitățile complexe necesare secolului XXI.

*Articol apărut în Revista Forbes Kids, ediția din martie 2020

Pentru cei care doresc să aprofundeze:

https://pediatrics.aappublications.org/content/142/3/e20182058

https://www.unicef.org/sites/default/files/2018-12/UNICEF-Lego-Foundation-Learning-through-Play.pdf

https://www.ahaparenting.com/parenting-tools/connection/play-child-emotional-intelligence

Lawrence J Cohen – Rețete de jocuri

Daniel J Siegel, Tina Payne Bryson – Creierul copilului tău

Deborah Carlisle Solomon – Copiii știu cel mai bine

Darlene Sweetland, Ron Stolberg – Să-i învățăm pe copii să gândească