Lipsa de identitate sau cum devii vulnerabil la manipulare
Cu pași timizi, dar esențiali, oamenii au început să înțeleagă și în România că mintea și sufletul au nevoie de îngrijire și e firesc să meargă la specialiști, așa cum fac cu afecțiuni ale corpului. Am invitat psihologi și psihiatri care pot aduce, din teorie și practică, informații utile multora. Este o invitație făcută de IQads și Domnicăi Petrovai. Mai jos regăsiți câteva fragmente din interviu.
Cum funcționează psihoterapia
Psihoterapia te sprijină să nu lași un disconfort sau o experiență dureroasă să se transforme într-o suferință emoțională care îți va influența negativ viața și funcționarea de zi cu zi. De exemplu, o anxietate care devine copleșitoare și duce la îngrijorări excesive, amânare și evitare, sau un conflict nerezolvat cu partenerul sau un coleg care duce la resentimente sau neîncredere în relație sau îndoieli de sine nefuncționale.
Pe de altă parte, psihoterapia este și o instrument necesar tuturor chiar dacă nu percep un disconfort sau suferință emoțională pentru că te sprijină să te înțelegi și cunoști mult mai bine, devii mai conștient de propriile resurse, puncte vulnerabile, nevoi de dezvoltare, sursa dificultăților în relații. Nu este o soluție doar pentru momentele de criză. Este și motivul pentru care am început acum mulți ani să lucrez cu echipe și organizații pentru că eu cred în puterea schimbării contextului de viață asupra sănătății emoționale a fiecăruia dintre noi.
Când ar trebui o persoană să acceseze un astfel de serviciu
În multe momente. Și când își dorește o mai bună înțelegere de sine și cum să aibă grijă prin practici zilnice să-și mențină o minte sănătoasă și în momente de criză sau cu resurse limitate pentru a rezolva o dificultate emoțională sau din relații. Susțin cu tărie ideea de igienă mentală sau preocupare pentru sănătatea noastră emoțională și a relațiilor înainte de a trăi consecințe dureroase, cum sunt atacurile de panică, depresia, insomniile, sau rupturi dureroase în relații. A căuta sprijin nu este semn de slăbiciune, sau eșec, ci dimpotrivă de asumare, responsabilitate și curaj personal sau organizațional.
Relația terapeut-client
Le recomand celor care sunt în căutarea unui terapeut să pună întrebări despre abordare, dacă are sau nu o bază științifică, care este viziunea asupra terapiei, să fie atenți la relația terapeutică și, firesc, să rezoneze cu valorile și principiile terapeutului. Mai ales că relația terapeutică are cel mai mare efect asupra schimbării și vindecării emoționale.
Cheia este clădirea unei relații de siguranță, încredere și folosirea unor instrumente validate științific. Nu sunt opiniile personale ale terapeutului despre lume și viață. În cazul meu, marea majoritate a celor care au ales să lucrăm împreună, fie cupluri sau companii, au avut recomandarea celor care au parcurs un proces individual sau organizațional și au văzut rezultate.
Efectele perioadei curente, din practică
Observ că izolarea și pandemia a avut efecte diverse și ele au depins de resursele personale anterioare și de cât de conștienți erau oamenii în legătură cu punctele lor sensibile sau de risc. Cum este riscul de depresie sau anxietate.
Pentru unii pandemia a însemnat relații mult mai apropiate în familie și echipe mult mai funcționaleîn organizații sau cel puțin mai asumate cu dorința de a se sprijinii unii pe ceilalți. Pentru alții, a însemnat anxietate sau depresii amplificate, rupturi în relații datorită confruntării mult mai directe cu probleme nerezolvate, minimalizate sau ignorate și cu un disconfort pentru care nu aveau resurse de gestionare.
Fiind aproape de multe cupluri și echipe sau companii am observat cum criza le-a trezit multora propriile insecurități ceea ce a dus la o mai rapidă conștientizare atât a resurselor emoționale și valorilor reale, cât și a punctelor vulnerabile și a nevoilor de dezvoltare. „Problemele” au fost mai evidente și mai vizibile și dorința de a le rezolva mult mai puternică datorită contextului.
Cele mai mari provocări
Cred că cea mai mare provocare au avut-o și încă o au oamenii la nivel de autonomie pe toate planurile, inclusiv emoțională și financiară și de aici neîncrederea, dificultatea de a-și regla disconfortul și de a face alegeri sănătoase, frica dusă la extrem, credința în teoria conspirației sau ignorarea completă a riscurilor datorită detașării emoționale ca mecanism de protecție.
Și observ că în loc să ne centrăm pe responsabilitate și asumare ca și comunitate, alegem tot amenințarea cu pedeapsa, rigiditatea și neîncrederea, o autoritate care alege controlul, pedeapsa și frica. Cred că este mult mai vizibil pentru mulți unde ne aflăm ca și comunitate și țară din punct de vedere al maturității sau imaturității emoționale, a abilităților de auto-reglare și asumare și a sănătății emoționale și mentale.
Narcisismul este în mare creștere și, din păcate, și cei care îl susțin. Lipsa de identitate și autonomie îi face pe oameni foarte vulnerabili la manipulare, tendința de idealizare și susținere a grandomaniei și abuzurilor de putere. Un indicator al sănătății mentale în relații este gradul de încredere și siguranță care în foarte multe comunități și familii lipsește. Singurătatea sau însingurarea sau izolarea cuplurilor, a familiilor a crescut și asta înseamnă risc crescut de ostilitate în relații, suspiciuni, deconectare și, ca o consecință crește semnificativ riscul de depresie.
De ce au nevoie oamenii
A crescut numărul celor care ne-au cerut ajutor în aceasta perioadă. Atât cuplurile care s-au confruntat cu multe tensiuni și divergențe, fără posibilitatea evadării sau evitării conflictelor, cât și companiile care, din fericire, au conștientizat cât de important și esențial este să te uiți și la resursele emoționale ale angajaților și echipei de leadership, la încrederea din relații.
Mult mai multe companii au venit către noi cu solicitarea de a le oferii soluții pentru dificultățile din zona sănătății emoționale, fie prevenția depresiei și însingurării în timpul și după izolare, fie gestionarea anxietății și a rupturilor de încredere în relații. Sănătatea emoțională nu mai este un subiect tabu pentru multe companii, din fericire, atât pentru noi, cât și pentru ei.
Până nu demult, trebuia să „rezolv” problemele indirect, prin soluții mai ușor de acceptat, cum este mindfulness sau managementul stresului pentru comportamente de îndreptățire, criticism sau nevoie exagerată de validare și control. Încă nu putem vorbi foarte direct despre narcisism, abuz emoțional, depresie. Acum, criza i-a determinat pe mulți să pună limite ferme la neasumare, să nu mai întrețină dependența sau negativismul și să recunoască nevoia de a vorbi despre subiecte din sfera sănătății emoționale și mintale.
Probleme care au apărut în izolare și recomandări
Îngrijorări excesive, insomnii, toleranță scăzută la incertitudini, oboseală cronică, lipsă de speranță, singurătate, îngrijorări financiare și teama pierderii locul de muncă. În situații de criză este esențial să ne păstrăm rutinele care ne mențin starea de bine, somnul pentru ca deprivarea de somn creste riscul depresiei și anxietății, mișcarea datorită rolului ei în auto-reglarea emoțională, conectarea cu ceilalți și menținerea legăturilor cu cei apropiați, recuperarea după momentele stresante zilnice.
Mulți acum în izolare au început să practice meditația și alte forme de prezență, cum este gătitul sau grădinăritul. Și ce este esențial este să ne menținem conectarea cu valorile noastre supraordinate activităților zilnice, ce contează cu adevărat pentru noi pentru a face față mai înțelept disconfortului prezent și a nu ne menține mintea doar în viitor sau trecut.
O altă recomandare este a avea un proiect personal care ne dă un sentiment de control în momente incerte și este esențial pentru păstrarea unui echilibru emoțional și mental. Cu cât suntem mai rezilienți cu atât ne va fi mai ușor să depășim perioadele de criză prin alegeri sănătoase și înțelepte. De exemplu, nu evităm conversațiile dificile, ci ni le asumăm, ne uităm și la perspectivele de gândire și viziune ale celorlalți pentru a avea o minte flexibilă, suntem mai confortabili cu disconfortul și exersăm auto-reglarea emoțională. Devenim mai agili atât mental, cât și emoțional.
La ce este bine să fim atenți în continuare
Incertitudinea și schimbarea creează multă anxietate, neîncredere și rezistențe. Este un context în care traumele emoționale din trecutul fiecăruia și al acestui popor sunt mult mai vizibile, cum spuneam anterior.
Schimbarea implică să ieși din zona de confort, să-ți schimbi modul în care gândești și cum acționezi, să înveți noi modalități de relaționare și să inovezi. Însă pentru a inova avem nevoie de înțelegerea și confortul cu diversitatea și diferențele, înseamnă asumarea greșelilor, înseamnă colaborare și abilitatea și disponibilitatea de a avea scopuri și obiective înalte. Una din consecințele acestor schimbări va fi singurătatea sau însingurarea crescută, o și mai mare neîncredere și dificultăți emoționale exprimate prin depresii, anxietate și dificultăți de relaționare.
Cred că acum ar fi necesar un efort al comunității, fie că vorbim de o echipă, un grup de prieteni sau o organizație. Sănătatea mentală a fiecăruia dintre noi depinde atât de mult de un efort asumat comun. Cred că doar așa ne va fi mai bine în primul rând pentru că nu suntem izolați, suntem interconectați și depindem mult unii de ceilalți. Și chiar dacă ne protejăm, costurile emoționale ale protecției vor fi „plătite” de cei din viața noastră, familie, colegi, vecini, prieteni. Depresia și neîncrederea sunt contagioase.
Puteți citi întreg articolul aici.