Mind Education

Personalitățile dificile la locul de muncă: suspiciune și neîncredere (1)

O mare parte din oameni își petrec mai mult timp la serviciu decât în ​​orice alt context în afara casei, în cazul în care au un job full-time. Așadar, se poate întâmpla să petreacă mai mult timp cu colegii de serviciu decât cu familia sau prietenii. În aceste condiții, interacțiunea constantă cu colegi care au personalități mai dificile poate fi o provocare mare și poate avea un impact asupra stării de bine, a sănătății angajaților și, implicit, asupra întregii companii.

Originile suspiciunilor și ale neîncrederii

„Colegii mei sigur plănuiesc ceva ca să mă enerveze”, „Nu pot să am încredere în nimeni, pentru că mai devreme sau mai târziu o să se folosească de mine”, „Sigur colegii încearcă să îl instige pe șeful nostru împotriva mea” – acestea sunt doar câteva exemple de gânduri pe care le poate avea o persoană excesiv de suspicioasă.

Interacțiunile timpurii cu părinții îl învață pe copil „Trebuie să fii atent să nu greșești”, „Nu poți avea încredere în oameni”, „Ești altfel decât ceilalți”. Aceste convingeri pe care copilul le duce cu el mai departe îi generează îngrijorare atunci când este evaluat de către ceilalți. În același timp, există și presiunea de a răspunde așteptărilor părinților, care, fiind de regulă diferite de cele ale grupului de prieteni, cauzează și mai mult distres. Prin urmare, copilul ajunge să fie izolat și/sau luat în râs de prietenii lui și, neștiind să facă față acestei situații, va folosi credințele pe care le-a învățat pentru a trage concluziile care să-l ajute. Așadar, va ajunge să creadă că prietenii lui sunt geloși și l-au persecutat pentru că e special. Fiind mai ușor de digerat decât izolarea socială, copilul o să caute să își confirme această interpretare ori de câte ori are ocazia.

Sunt două lucruri care întrețin suspiciunea, neîncrederea și izolarea individului: pe de o parte frica de respingere și, pe de altă parte, acceptarea de către ceilalți, care nu ar face decât să îi amenințe acest sistem explicativ prin care s-a protejat de-a lungul timpului.

Pentru momente de confuzie, de cumpănă, indecizie, eșec sentimental sau profesional sau pur și simplu când vreți altceva de la viața d-voastră, vă recomandăm cartea bună a lui Jeffrey Young și Janet S. Klosko – Cum să-ți reinventezi viața

Ce pot face ca să fiu mai puțin suspicios?

  1. Priviți imaginea de ansamblu

Având în vedere că o persoană suspicioasă are tendința să ia în calcul doar semnele care îi confirmă credințele despre cei din jur, un lucru important și la îndemână pe care îl puteți face ca să reduceți suspiciunile este să fiți atenți și la lucrurile bune pe care ceilalți le fac pentru voi și să echilibrați balanța. Nimeni nu e în totalitate răuvoitor deși poate avea câte un comportament nepotrivit în anumite contexte și ajută să priviți persoana în totalitate, nu luând în calcul un singur aspect sau numai aspectele negative.

  1. Renunțați la comportamentele de testare a încrederii

Punând mereu la îndoială intențiile oamenilor nu faceți decât să îi împingeți să facă greșeli ca să vă puteți confirma teoria că nu merită să aveți încredere în ei. Este sănătos să le acordați celorlalți prezumția de nevinovăție atunci când aveți îndoieli în ceea ce-i privește, nu să acționați direct în funcție de propriile credințe, pe care le vedeți ca fiind adevărul absolut: „dacă așa simt/cred eu, înseamnă că așa e”.

  1. Fiți mai autentici în relațiile apropiate

Dacă începeți să fiți mai puțin secretoși în ceea ce vă privește, să vă exprimați deschis vulnerabilitățile, temerile, veți crea un context în care și ceilalți se vor purta la fel. Practic, oferiți ceea ce vreți, de fapt, să primiți – oferiți un model de „așa da” și îi inspirați și pe cei din jur să fie mai autentici și mai încrezători.

Despre colegul cel suspicios și neîncrezător și cum să comunici și să te porți cu el voi scrie în articolul următor.

Iar dacă vrei o schimbare în viața ta, dar nu știi de unde să începi, fă un prim pas scriindu-mi la adresa gina@mindeducation.ro