Precondițiile iertării după infidelitate
Iertarea este un subiect greu și adesea imposibil de atins după experiența infidelității. Ca și încrederea. Mai ales când vorbim de o relație asumată, dorită, cu profunde sentimente de iubire și respect reciproc, nu una abuzivă. O relație de iubire care a avut la bază încrederea. Încredere care acum s-a rupt, adânc și aparent ireparabil. Și infidelitatea pare că nu-și are sensul acolo unde există asumare și sentimente profunde. Sau cel puțin au existat.
Cum să iert trădarea, umilința, durerea? Cum să-mi recapăt încrederea când îmi e teamă că mă va răni și înșela oricând de acum încolo? Cum să am încredere în el sau în ea? Când m-a mințit și s-a ascuns de mine pentru propriile lui/ale ei dorințe? Sau perspectiva celui care a trădat. M-am săturat de suspiciunile ei/ale lui, mi-am cerut iertare, i-am spus că-mi pare rău și el/ea mă tot chestionează, are crize de gelozie absurde și m-am cam săturat. Îmi controlează și verifică fiecare pas. Aș vrea să o luăm de la capăt. Să înțeleagă că și ea/el are o parte de vină. Dacă el/ea nu ar fi fost atât de departe, rece și critic/ă, credeți că aș fi avut aventura?
Relația unde infidelitatea este recunoscută și ambii parteneri își doresc să reclădească încrederea și să continue relația, are nevoie de vindecare și iertare. Am întâlnit atât de multe relații care au devenit mai profunde și mai apropiate după infidelitate. Nu că ne-am dori acest lucru, firesc. Însă infidelitatea este cel mai adesea despre amândoi. După infidelitate însă există câteva precondiții ale iertării. Iertarea nu este posibilă doar să spui, Da, îmi pare rău, am greșit, vreau să o luăm de la capăt! Îmi pare rău că te-am rănit. Hai să ștergem ce s-a întâmplat și să nu mai vorbim despre asta. Nu, nu este posibilă reclădirea încrederii fără înțelegerea pe deplin și cu toată compasiunea a rănilor produse de infidelitate și a rănilor existente în cuplu înainte de infidelitate. Răni neînțelese, nevindecate ale celor doi parteneri, ale cuplului. Vindecarea nu este despre vină și învinovățire, deși este cel mai tentant să exprimi furia durerii prin auto-învinuire sau blamarea celui care a trădat. Cum a putut să îmi facă asta? Cum mai pot avea încredere în el? Cum îmi poate spune că mă iubește când m-a rănit atât de adânc? Nu cred că vreodată voi mai putea avea încredere în el/ea. Este asta iubire? Înțelegere nu înseamnă să-l forțezi pe partener să-ți povestească detalii ale infidelității și să reluați mereu și mereu aceleași discuții sau să controlezi și să verifici permanent partenerul. Chiar dacă simți că asta este greu. Și că fără control nu este posibilă încrederea. Vigilența îți menține și amplifică nesiguranța ta și fragilizează cuplul.
Uneori, din teama de abandon, de a scăpa de sentimentele dureroase de vină, frică și furie, partenerii își oferă pseudo-iertări. Să se termine povestea repede, să mergeți mai departe… Nu este iertarea autentică, oricât de mare este dorința de a fi iertat și de a se ierta el/ea pe el. Este tot o formă de evitare a durerii și disconfortului și frica de pierdere a conexiunii cu partenerul. Și va rămâne îndoiala și nesiguranța partenerului dacă nu parcurgeți procesul complet de vindecare.
Vindecarea completă, adevărată, înseamnă aducerea în discuție, clarificarea și înțelegerea vulnerabilităților ambilor parteneri. Pui pe masă toate problemele, fără să le mai bagi sub preș, fără să le mai eviți, fără să mai reproșezi, vorbiți despre voi, nevoile voastre profunde, insatisfacțiile voastre și ce așteptări aveți de la partener. Înseamnă însă o retrezire a rănilor celor doi. Nu doar ale celui care a trădat. Vindecarea este a cuplului și a ceea ce se întâmplă în cuplu. A gândi în termeni de victimă și acuzat este o mare greșeală, doar vă distrageți atenția de la rănile cuplului. Cuplul are nevoie de sprijin, să-și înțeleagă și să-și vindece răni din trecut trezite de infidelitate. Iertarea este un drum lung, dureros însă esențial dacă vă doriți o relație onestă, asumată și în care să oferiți și să primiți siguranță, încredere și pasiune.
Care sunt posibile cauze? Evitarea confruntărilor în cuplu, pace cu orice preț sau frica de intimitate și abandon, sau o formă prin care unora le este mai ușor să iasă din relație, fiind infidel, dar și multe altele. Dar despre cauze, dacă să rămâi sau să pleci, cum și dacă ai fi putut să previi infidelitatea sau cum să reclădești încrederea, în articolele următoare.
