Review: Perfecționismul este despre nevoia ta de atașament și teama unui sine imperfect

În ultimii 30 de ani, dr. Paul L. Hewitt, dr.  Gordon L. Flett (de la Universitatea York) și psihologul clinician Samuel F. Mikail au condus mai multe studii ce au avut ca temă perfecționismul. De altfel, ei sunt autorii cărții Perfectionism: A Relational Approach to Conceptualization, Assessment, and Treatment, care examinează cu atenție cum se dezvoltă perfecționismul, mecanismele sale fundamentale, costurile psihologice și cum să-l tratezi eficient. Autorii descriu cum tendințele perfecționiste – înrădăcinate în experiențele relaționale și de dezvoltare timpurii – fac ca oamenii să fie vulnerabili la o gamă largă de probleme clinice.  Perfecționismul nu e un mod de a gândi, ci este un mod de a fi, de a exista în lume. Semnalizează o relație problematică cu tine însuți. Nu este despre lucruri: despre serviciu, un proiect anume, cum arăți sau despre o relație. La un nivel mai profund, perfecționismul este despre tine. Toate componentele și dimensiunile perfecționismului implică în cele din urmă încercările de a perfecționa un sine imperfect, scriu autorii. Deși a fost promovat mesajul că perfecționismul este unul din factorii ce duc la succes, studiile de specialitate ne arată faptul că perfecționismul împiedică de fapt succesul. Pentru că perfecționiștii sunt mai îngrijorați de munca lor. Pentru că dacă greșelile sunt inacceptabile, atunci va fi greu să faci lucrurile bine. Vei amâna mereu, pentru că, nu-i așa, nu poți face ceva greșit dacă nici nu ai început. Cât de des nu ați amânat din teama de greșeală sau pentru că nu aveați toate informațiile?

Perfecționismul și frica de respingere

Autorii susțin că perfecționismul are rădăcini în relația de atașament. În mod previzibil, perfecționismul trece de la o generație la alta. Unii dintre copii vor dezvolta sentimentul că sunt defecți, drept urmare nu sunt vrednici, nu merită și vor fi respinși. Ceva este în neregulă cu ei. Pornește de la presupunerea că dacă sunt perfect, atunci nu voi fi respins, ridiculizat, abuzat – voi fi iubit și acceptat. Este o negociere inconștientă pe care o fac cu lumea: dacă sunt perfect, toate aceste lucruri bune mi se vor întâmpla, toate aceste nevoi îmi vor fi satisfăcute – iar relațiile dificile cu părinții, frații și colegii vor deveni mai ușoare.

Ce mesaj îți comunică perfecționismul?

Nu spuneți unei persoane perfecționiste să nu mai fie atât de critică. E ca și când i-ai spune să ia un analgezic când el are apendicită. Nu va fi de mare ajutor, nu-i așa? Simptomul este un mesaj, spunând că e ceva în neregulă în abdomen, spune Hewitt. De aceea, în sesiunile cu pacienții, Hewitt nu vorbește cu adevărat despre „perfecționism”, ci discută problemele fundamentale – atașament, dorința de a avea conexiuni mai profunde cu ceilalți, sentimentul de a fi defect. „Vrem ca ei să înțeleagă scopurile pe care simptomele le servesc”, spune el. Pentru că odată ce înțelegi funcția perfecționismului – o modalitate de a căuta securitate, dragoste, valoare în sine – atunci poți înțelege mecanismul emoțional mai profund care stă la baza comportamentului.

Perfecționismul și sănătatea

Perfecționismul este asociat cu tulburările de alimentație. Din cauza lui, pacienții cu boli cronice fac față mai greu acestora, de exemplu cazul sindromului de colon iritabil, fibromialgia sau recuperarea după bolile de inimă sau accidente vasculare. Din cauza perfecționismului, pacienții diagnosticați cu cancer prezintă mai multe simptome de anxietate, depresie și insomnie. Perfecționiștii se îngrijorează și ruminează mai mult, adică se reîntorc la situații din trecut, evenimente, discuții, emoții ce au avut loc, fără să se poată desprinde de ele. Se gândesc la ce au greșit, ce ar fi putut spune, cum ar fi putut reacționa. Sidney Blatt, psiholog la Yale University, a constatat că perfecționismul duce la autocritică, respectiv la depresie, iar mai multe studii au găsit legături între perfecționism și comportamentele suicidale.

Cum recunoști perfecționismul sau cum îți dai seama că ești perfecționist? 

Perfecționismul se reflectă în toate aspectele vieții tale. Acasă, la serviciu, în relația cu tine însuți, cu ceilalți, cu partenerul de viață sau cu copilul. Atunci când nu pot să te relaxezi până ce nu vezi totul pus la punct în casă, observi scamele de pe covor și nu te poți abține să nu le iei de pe jos, chiar dacă ești în mijlocul unei conversații sau te joci cu copilul. Și cât de bine se observă ele atunci când te joci cu copilul pe covor! Atunci când ți se taie respirația când îți vezi copilul că pune degetele pe pereții imaculați. Indiferent că tocmai s-a spălat pe mâini. Atunci când ai toate hainele perfect călcate, aranjate în dulap la linie, pe culori. Atunci când știi că cineva a intrat în camera ta pentru că unul din obiecte nu e la locul lui sau e poziționat altfel decât e în mod normal. Atunci când ții o dietă și dacă nu te-ai putut abține să nu guști ceva „interzis”, te gândești că nici nu mai are rost să ții dieta. Atunci când nu poți începe ziua la serviciu până nu ți-ai făcut o listă cu ce ai de făcut, îți aranjezi lucrurile pe birou și nu te poți concentra până ce totul e la locul lui. Sau atunci când, deși ești epuizat, nu delegi pentru că nu ai încredere în colegii tăi că ar putea să îndeplinească sarcina la fel de bine ca tine. Sau când nu poți termina la timp un proiect pentru că întotdeauna mai este ceva de făcut sau de adăugat, sau nici măcar nu începi pentru că știi că nu ar ieși perfect. Când ți-ai stabilit niște reguli sau standarde și nu te poți abate de la ele, iar în baza lor îi judeci și critici și pe ceilalți. Atunci când cuvântul de ordine este „trebuie”. Când deși ți-ai atins obiectivul, te concentrezi pe greșelile făcute.

Pe scurt: când gândești în termen de totul sau nimic, bine sau rău și totul e dus la extrem. *Dacă încă nu ți-ai dat seama dacă ești sau nu perfecționist/ă, poți face un test : http://betterthanperfectquiz.com/ 

Ce e de făcut? Iată câteva sugestii:

• Înlocuiește câteva cuvinte din vocabularul tău. Trebuie cu aș putea, ar fi bine, ar fi de dorit, e de preferat.
• Întreabă-te dacă ai făcut tot ce ai știut sau ce ți-a stat în putință și concentrează-te pe procesul de învățare, nu pe rezultatul final. Amintește-ți că orice „greșeală” este de fapt o „experiență”. Concentrează-te mai mult asupra a ceea ce poți schimba sau îmbunătăți pe viitor, și nu rămâne fixat doar la ideea că ai greșit. Ideea în sine că ai greșit nu te ajută cu nimic, ba mai mult, scade stima de sine.
• Fă o listă cu 3 lucruri (pentru început) care te distrag de la a te bucura de momentul prezent. Uneori facem lucrurile mecanic, fără chiar măcar să ne dăm seama. Propune-ți să nu te apleci să iei scama de pe covor, chiar dacă gândul te obsedează. Fă-ți un program de curățenie, chiar dacă asta înseamnă că pentru 1-2 zile pe săptămână casa ta va fi în dezordine.
• Privește imaginea de ansamblu. Întreabă-te dacă detaliile care te obsedează sunt cu adevărat atât de importante. Chiar au un impact atât de mare precum crezi? Schimbându-ți perspectiva vei realiza că totul ține de modul în care tu percepi lucrurile.
• Găsește la fiecare persoană sau lucru care îți displace cel puțin o calitate și învață și exersează să faci critici constructive.
• Ascultă-ți vocea interioară, dar dinafară. Ce zice ea? De ce? Ce frici hrănește? Găsește propriile tale exerciții de a face lucrurile altfel.
• Citește Mindset, Carol S. Dweck pentru a vedea care sunt beneficiile unei minți flexibile.
• Apelează la un specialist.

Sursa:

Still Measuring Perfectionism After All These Years, Gordon L. Flett și Paul L Hewitt, Journal of Psychoeducational Assessment, mai 2016

A Proposed Framework for Preventing Perfectionism and Promoting Resilience and Mental Health among Vulnerable Children and Adolescents, Gordon L. Flett și Paul L Hewitt, Psychology in the Schools, nov. 2014

Perfectionism Dimensions and Research Productivity in Psychology Professors: Implications for Understanding the (Mal)Adaptiveness of Perfectionism, Simon B. Sherry, Paul L. Hewitt, Dayna L. Sherry, Gordon L. Flett, Aislin R. Graham, Canadian Journal of Behavioural Science, 2010

9 Signs That You Might Be a Perfectionist, Elizabeth Lombardo Ph.D., Psychology Today, nov. 2016