Mind Education

Poate fi școala un loc mai bun pentru băieții noștri?

Young Child Drawing on Paper with Pencil

„Înțelepciunea africană spune că o fată știe că viața va crește chiar sub inima ei, pentru un băiat acest gând nu există. El știe că viața va crește numai din mâinile sale.” – Michael Gurian, “The Purpose of Boys”

Septembrie este luna de început de școală – creioane ascuțite, cărți, caiete și coperți noi, revederi și regăsiri cu prietenii, discuții reluate de unde au fost lăsate la sfârșitul lui iunie, noi campionate de fotbal sau de baschet, teme din nou, ședințe cu părinții, profesori mulțumiți sau nu, carnete de note, medii mai mari sau mai mici. Dar poate fi școala un loc mai bun pentru băieții nostri? Au ei nevoie ca școala să fie structurată altfel?

Înainte de a răspunde la aceaste întrebări, e imporant să înțelegem care sunt diferențele dintre creierul băieților și cel al fetelor.

Creierul băieților este mai mare, dar se dezvoltă mai lent. Cercetările arată că fetele au mai dezvoltate ariile coretxului cerebral, specifice funcțiilor verbale. De asemenea hipocampul, centrul memoriei și al exprimării verbale, se dezvoltă mai devreme și este mai mare la fete față de băieți. Consecința este că, în medie, fetele dezvoltă mai repede și cu mai mare ușurință abilități de scriere, citire sau exprimare liberă.

Băieții pe de altă parte au mai dezvoltată zona creierului specifică relațiilor spațiale. În consecință, ei învață mai ușor prin experiențe vizuale și prin mișcare. Fetele produc mai multă serotonină și oxitocină, pe lângă abilități socio-emoționale mai bune, fiindu-le astfel mai ușor să stea la birou perioade mai îndelungate decât băieților, pentru care mișcarea este extrem de importantă. Nevoia de mișcarea a băieților este adesea văzută ca un simptom al unei patologii.

Iar toate aceste diferențe sunt importante mai ales pentru vârste de grădiniță și anii de școală generală.

Odată ce copiii cresc, mediul pe care părinții, educatorii și profesorii îl construiesc pentru ei adâncesc sau estompează aceste diferențe biologice. Sistemul școlar, așa cum este el astăzi construit avantajează mai degrabă dezvoltarea academică a fetelor și nu ține cont, în mod real, de nevoile băieților.

Unul dintre obiectivele noastre, atât ale părinților și ale profesorilor, este de a le insufla copiilor dragostea de învățătură. Capacitatea de a învăța constant, de a se adapta la dinamisul vieții noastre este și va fi una dintre calitățile cele mai importante pe care o putem transmite copiilor noștri.

Dar cum putem face școala un loc mai bun pentru băieții noștri?

Așadar, trist, dar programa școalară, cu perioade lungi de stat în bancă, informații abstracte, lipsa bărbaților dintre cadrele didactice, etichetarea cu multă ușurință a băieților ca ”năzdrăvani”, ”leneși”, ”dezinteresați” îi îndepărtează de școală, de ei înșisi. Și poate cel mai trist, nu le oferă sprijinul pentru a-și descoperi visele, pentru a-și atinge potențialul.

E evident că școala poate fi un loc mai bun pentru băieții noștri. E însă nevoie de înțelegere, de efortul de a conștientiza și trece peste gândirea “fete, băieți, toți copiii sunt la fel” (nimic mai fals) și, nu în ultimul rînd, de implicare.