De ce îți este greu să adopți obiceiuri noi (și alegi să rămâi cu cele nesănătoase)
Știi acele momente în care decizi că te vei culca mai devreme sau vei mânca mai sănătos, ca după câteva zile sau săptămâni să te întorci la vechile obiceiuri?
Dacă ești o persoană preocupată de propria sănătate și dezvoltare, cu siguranță te-ai lovit de astfel de situații.
Personal, am avut destule tentative eșuate, însă fiecare încercare m-a învățat ceva și m-a adus mai aproape de o versiune mai bună a mea.
Pentru fiecare rutină sănătoasă pe care am adoptat-o și fiecare obicei nesănătos de care am scăpat, am învățat că puținul pe care îl fac acum va cântări enorm în viitor. Trebuie doar să am răbdare.
Creierul nu tolerează schimbarea prea bine
Hai să începem cu partea biologică deoarece felul în care funcționează creierul uman ne arată (parțial) de ce obiceiurile sănătoase sunt greu de adoptat și cele nesănătoase greu de eliminat.
Fiind condus de principiul eficienței, creierul va căuta constant să se păstreze (și să te păstreze) într-o zonă de confort.
Schimbările de orice fel presupun efort și consum de resurse pe care creierul nu e dispus să le cheltuiască, în special atunci când nu obții o recompensă imediată.
Și totuși, tu, prin controlul conștient pe care îl exerciți asupra vieții tale, poți trece peste acest mecanism. Cu alte cuvinte, poți învăța să tolerezi disconfortul emoțional asociat unei schimbări, știind cât de mult te vei bucura atunci când îți vei atinge obiectivul.
Atunci când te străduiești să scapi de un obicei vechi sau să cultivi unul noi, păstrează-ți constant în minte imaginea reușitei. Caută să vizualizezi momentul în care vei implementa cu succes schimbarea pe care ți-ai propus-o.
În felul acesta, te poți motiva să îți continui drumul atunci când simți că nu mai poți.
Orice obicei nesănătos are în spate o nevoie emoțională neîmplinită
Dacă privești dincolo de disconfort, ce crezi că vei descoperi?
În general, obiceiurile nesănătoase sau care pun obstacole în cale dezvoltării tale au o funcție, îndeplinesc un scop. Altfel, nu ai căuta să le perpetuezi la nesfârșit.
Cel mai adesea, vei observa că în spatele acestor obiceiuri stau nevoi emoționale neîmplinite pe care poate le porți cu tine de ani, fără să realizezi. Vorbesc de suferințe pe care încerci să le acoperi sau goluri pe care încerci să le umpli.
E fascinant cum, pornind de la o constatare de tipul ”Cred că am o problemă cu shopping-ul”, ajungem uneori la o concluzie de tipul ”Cred că simt lipsa cuiva apropiat și pentru că mă apasă singurătatea de acasă, prefer să pierd vremea prin mall.”
Astfel, primul pas către o viață mai sănătoasă (fizic, mental și emoțional) începe cu o înțelegere a nevoilor emoționale din spatele obiceiurilor nesănătoase.
Care sunt contextele în care recurgi la un anumit obicei nesănătos?
Dacă închizi ochii și îți asculți vocea interioară, ce îți comunică defapt disconfortul pe care îl resimți?
Dacă privești dincolo de plăcerea de moment, ce simți că ai nevoie cu adevărat?
Ce înseamnă pentru tine disconfortul? Dar schimbarea?
Comparațiile care te plasează pe o poziție inferioară
Comparațiile în sine sunt un obicei dăunător care îți știrbește motivația încă dinainte să faci primii pași concreți către o viață mai sănătoasă și echilibrată.
Să te compari cu persoane pe care le percepi ca fiind mult mai bune (dintr-un anumit punct de vedere) ca tine este ca și cum ai alerga un maraton cu glezna luxată.
Din păcate, a te compara constant cu ceilalți este o atitudine cu care suntem familiarizați încă de la o vârstă fragedă.
Părinții ne compară cu frații sau verii, profesorii ne compară cu ceilalți colegi, iar șefii ne compară cu colegii de birou.
Astfel, înveți să îți validezi succesul și performanța (raportate la ceilalți) în locul efortului care te conduce treptat către un alt stil de viață. Și uite așa, o zi în care nu ai reușit să îți faci programul de exerciții e de ajuns să te arunce înapoi în sedentarism.
Atunci când vrei să scapi de un anumit obicei, evită să te raportezi la cât de repede sau bine s-au descurcat alții care au fost în situația ta.
Mai degrabă, caută să privești cum erai tu în trecut, comparativ cu felul în care ești acum și felul ai putea fi într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat.
Reziliența emoțională îți construiește drumul spre obiceiuri noi
Capacitatea ta de a tolera emoțiile incomode asociate oricărei schimbări depinde de cât de rezilient ești.
Ce înseamnă să fi rezilient?
Înseamnă să îți înțelegi întregul spectru de emoții și să te adaptezi la situații stresante fără să recurgi la evitare atunci când te întâlnești cu o emoție neplăcută.
Totodată, reziliența presupune perseverență și perspectivă. Cu alte cuvinte, a fi capabil(ă) să privești dincolo de disconfort astfel încât să înțelegi de ce merită să depui efort acum.
Iar partea cea mai bună este că această abilitate, deși este modelată parțial de factori biologici, poate fi antrenată și îmbunătățită.
Pe scurt, reziliența depinde de calitatea relației cu propriile emoții.