Efectele mentale ale izolării pe termen lung

Una din marile provocări pe care le-a adus această perioadă de criză și incertitudine a fost adaptarea constantă la schimbare. O altă provocare este gestionarea activității profesionale de acasă. Fie că vorbim despre persoane singure, de cupluri cu sau fără copii, sau că vorbim de familii extinse, cu toții am trecut și trecem printr-o adaptare la schimbare a modului în care lucrăm și ne petrecem concret ziua. 

Iar această schimbare a devenit treptat o nouă normalitate. De multe ori, a fost o provocare zilnică să avem o disciplină personală, să găsim soluții de împărțire a timpului pentru muncă și a celui pentru familie.

Ce a însemnat izolarea din punct de vedere al sănătății mentale și emoționale și ce efecte apar pe termen lung?

Am simțit izolarea foarte greu, deoarece ea vine împotriva unor nevoi fundamentale ale noastre: nevoia de a avea contact fizic (prin intermediul simțurilor, unii cu ceilalți și de a ne regla în acest fel); nevoia de mișcare; nevoia de explorare și cunoaștere; nevoia de exprimare. Totodată, și-a pus amprenta și faptul că, în ultimul deceniu, am trăit cumva și un exces de explorare prin posibilitățile de călătorie multiple și variate, toate permise de progresul tehnologic și economic, iar acum, firesc, simțim această privare adânc în corp și în suflet. Tot progresul tehnologic a creat iluzia controlului asupra vieții și acum vedem impactul acestei iluzii la cel mai profund nivel.

Pe termen lung, aceste limitări pot genera dificultăți psihologice. În general perioadele de criză sunt cele care ne provoacă din toate punctele de vedere, iar din punct de vedere psihic, ne duc înapoi la cele mai grele momente din viața noastră ce au rămas nerezolvate, neintegrate, nevindecate. Toate caracteristicile negative se reactivează și mai puternic încât pot ajunge trăsături de caracter. Această perioadă devine astfel un moment bun al dezvoltării personale, al descoperirii și cultivării valorilor în care merită să investim pe termen lung. 

Ce a adus bun această perioadă?

Nu de puține ori în ultimul timp am auzit de la clienții mei că această perioadă a adus și multe lucruri noi, pozitive, lucruri benefice, poate așteptate sau amânate de mult timp. Această perioadă grea pe care încă o traversăm a adus și multe beneficii, nu numai naturii care a luat o pauză de la oameni și poluare în exces, cât și nouă, oamenilor, și relațiilor noastre. Am avut mai mult timp pentru noi, pentru familie, pentru copii și, mai ales, pentru întoarcerea la simplitate, la valorile reale și cele mai trainice, la valorile intrinseci: empatia și compasiunea, conexiunea și comunitatea, puterea lui ”împreună”. 

Și poate cel mai important lucru cu care să rămânem după toată această perioadă plină de provocări este cel legat de aceste valori descoperite în această perioadă, valori pe care, datorită faptului că am fost prinși în era consumerismului, a performanței, a vitezei și a tehnologiei, am uitat să mai punem accent o vreme îndelungată. Am auzit deseori feedback-uri legate de redescoperirea bucuriei de a sta cu copiii pe covor la joacă, de a dormi o oră în plus dimineața, de a nu mai alerga prin trafic și de a folosi timpul respectiv pentru sport, gătit acasă singuri sau cu familia și copiii, de a citi o carte în tihnă, de a urmări un curs online sau de a schimba, îmbunătăți lucruri prin casă.

Ce facem de acum încolo? Care sunt riscurile?

Încet, încet viața noastră revine la un fel de normalitate. Putem ieși din case, putem merge în parcuri, putem să ne ducem treptat la birou, ne putem planifica o vacanță, dar deocamdată trebuie să păstrăm distanța peste tot și unii de alții. Tot ceea ce făceam cu ușurință și făcea parte din normalitatea noastră până acum este într-o continuă schimbare. Nu știm pentru cât timp, însă e clar că va dura cel puțin câteva luni. Pentru majoritatea e o provocare să ne obișnuim să trăim cu virusul care face parte din viața noastră, vrem nu vrem. În toată această perioadă, au crescut stresul și îngrijorările cu privire la sănătate, profesie, eficiență. Stresul a fost amplificat de anxietate, de data aceasta pe un fundament serios (există o amenințare reală) și consecința a fost că a scăzut abilitatea de a gândi rațional și de a fi productivi, deoarece stresul scade capacitatea de concentrare.

Din cauza acestui stres prelungit și a deprivărilor la nivelul întregii vieți, pericolul cel mai mare este cel de a ieși din această perioadă, fără să fi învățat nimic. Studiile ne spun că persoanele, care au mai trecut printr-o criză majoră în viață, au ieșit din ea mai reziliente și mai pregătite pentru altă provocare similară. Totuși, aceleași studii spun și că mai mult de 10% nu reușesc să mențină schimbările, noile obiceiuri favorabile creșterii personale învățate în perioada respectivă. 

Schimbarea este privită ca ceva periculos de mulţi dintre noi. Ne temem că schimbarea este ceva rău. Schimbarea este ceva necunoscut şi asupra căruia simţim că nu avem control, de aceea cel mai facil lucru este să evităm disconfortul prin a recurge la comportamente ce stimulează dopamina, adrenalina, rezultatul imediat. Și nu mă refer doar la faptul că vizual, prin toate strategiile de marketing, vom fi tentați să intrăm iar în zona de consum exagerat și de tip superficial sau junk, ci și la faptul că, din cauza deprivării mari din ultima perioadă, tentația de a satisface nevoia imediată, prin consuma și cheltuieli, crește exponențial. Ceea ce înseamnă că există un pericol major în ceea ce privește dependențele, fie ele unele din trecut sau unele noi: alcool, shopping, mâncare, senzații tari, nopți pierdute etc.

Așadar, cred că este important să mergem mai departe spre o nouă normalitate mai bogați în interior, prin perpetuarea acelor valori descoperite în această perioadă. Fie că sunt la nivel de familie, introspecție, suport pentru comunitate, citit, sport, gătit, învățat un lucru nou sau meditație, lucrurile bune pe care le-am făcut în această perioadă pot fi șterse ușor cu buretele, pentru că tendința de a ne întoarce la vechile obiceiuri este mare. 

Pentru a ne fi sprijin în această perioadă de re-adaptare, să avem în minte ce înseamnă sănătatea mentală și emoțională: 

• Înainte de toate: conștientizare, un nivel de introspecție constant și cu ajutorul unui jurnal în care să notăm zilnic gândurile noastre. Conștientizarea situației percepută ca stres și eliberarea stresului prin exerciții fizice și meditație. Activități care stimulează serotonina și nu dopamina.
• Conectare cu propriile nevoi (fundamentale) și grija față de ele. Rutine sănătoase zilnice de somn, dietă, hidratare și vitalitate. Timp zilnic pentru noi: plimbări în natură, terapii corporale sau masaj, practicarea hobby-urilor, ascultat muzică, cumpărături (planificate și bazate pe nevoi reale).
• Autonomie și conștiință de sine. O viață trăită cu sens. Întocmirea unui plan. Stabilirea priorităților. Un ”timp alb” în agendă, timp pentru provocări și activități noi. Dacă agenda e plină, șansele de dezvoltare, creștere personală și profesională se reduc considerabil.
• Abilitatea de a clădi relații de siguranță și încredere pe termen lung: grija pentru păstrarea relațiilor apropiate cu persoane dragi și pe care putem conta la nevoie.
• Interconectarea și nevoia de comunitate. Atunci când îi ajutăm pe ceilalți, se activează în noi cele mai profunde valori de conexiune: solidaritatea, spiritualitatea, recunoștința, bunătatea și empatia față de ceilalți.

Articol publicat la data de 17.06.2020 prin intermediul site-ului www.thriveglobal.ro. Găsiți aici articolul postat.