Studiu științific. Nuanțele întunecate de personalitate în România

Am descris în articole precedente cele trei nuanțe întunecate de personalitate (narcisism, machavelianism și psihopatie) și cum afectează colaborarea în context profesional. Dacă citindu-le ați fost convinși că ele nu prea există la noi în țară sau că, în cel mai bun caz, sunt trăsături ale unor personaje de film interesante, vă invit să citiți rândurile de mai jos.

Știam din studii că prezența lor în context profesional afectează negativ colaborarea, performanța și starea de bine a lor și a celorlalți dar nu știam cât de mult sunt ele prezente în cultura noastră. Așa că am derulat un proiect de cercetare științifică care să răspundă acestei întrebări. Rezultatele extinse au fost prezentate anul trecut la cea mai prestigioasă conferință europeană despre teamworking, International Workshop on Teamworking.

Ce răspunsuri au oferit rezultatele studiului? În primul rând arată cât de frecvente sunt aceste trăsături în cultura noastră; din cunoștințele mele nu există în prezent studii riguroase despre aceste trăsături în rândul angajaților români. În al doilea rând, pentru că a participat un eșantion suficient de mare și de divers, pot fi comparate frecvența acestor nuanțe la noi cu cele din alte culturi. Altfel spus, aflăm dacă într-adevăr capra vecinului este mai slabă decât a noastră. Și în al treilea rând informează dacă aceste trăsături apar și în cultura românească mai mult la bărbați decât la femei, așa cum arată toate studiile internaționale.

Pentru că cifrele sunt mai ușor de înțeles când sunt văzute, am așezat rezultatele în cele două grafice de mai jos. Primul grafic include răspunsurile din cultura noastră și din studiul** care a propus scala de măsurare “Short Dark Triad (SD3)”, la care au participat persoane din SUA și Canada. Această comparație poate fi făcută pentru că eșantioanele din ambele studii sunt similare ca și compoziție și dimensiune (studiul internațional a inclus răspunsurile a 489 de participanți cu media de vârstă 30,72 ani și din care 47% erau femei).

Explorarea nuanțelor întunecate de personalitate în funcție de culturi: sau despre capra vecinului

Primul grafic prezintă, pentru fiecare din cele două studii, mediile răspunsurilor participanților la cele trei nuanțe întunecate, în funcție de gen. Vedem cu surprindere că nu există diferențe majore în ce privește frecvența acestor nuanțe în cultura românească față de alte culturi. Capra noastră nu pare să fie mai bună decât a vecinului. Observăm totuși diferențe mici în ce privește nuanțele machiavelice; acestea sunt ușor mai discrete în cultura noastră față de cultura americană și canadiană.

Explorarea nuanțelor întunecate în funcție de sex în cultura românească

Studiul a confirmat că și în cultura noastră aceste trăsături sunt mai frecvente în rândul bărbaților decât al femeilor. Am explorat apoi mai fin dacă aceste diferențe de gen se păstrează și la persoanele care au cele mai mari scoruri (peste 3), adică la persoanele cu cele mai accentuate nuanțe. Rezultatele sunt interesante (graficul 2) și arată că da, aceste trăsături sunt mai prezente la bărbați mai ales când sunt mai intense.

Dacă în articolele precedente am descris cum ar fi să lucrați cu colegi care au aceste trăsături accentuate, în ultimele rânduri vă propun să aflați câți colegi care se comportă ca și personajele de seriale Dr. House (Dr. House), Heisenberg (Breaking Bad) sau Frank Underwood (House of Cards) sunt. Așa cum ne arată graficul 2, cele mai întâlnite nuanțe (cu scoruri mari) sunt cele de machiavelianism, atât la femei cât și la bărbați. Din cei 422 de participanți la studiu, 50% dintre bărbați (adică 1 din 2 bărbați) și 40% dintre femei (4 din 10 femei) au scoruri mari la trăsăturile machiavelice. Apoi sunt nuanțele narcisiste, la care 30% dintre bărbați au scoruri mari (adică 3 din 10 bărbați) și 20% dintre femei (2 din 10 femei). Nuanțele accentuate de psihopatie sunt cele mai puțin prezente în cultura noastră, mai ales în rândul femeilor. Doar 1% dintre femei au avut scoruri mari la această trăsătură (adică 1 din 100 de femei), față de 10% dintre bărbați (1 din 10 bărbați). Sumarizând, studiul arată că toate cele trei nuanțe întunecate de personalitate sunt la fel de prezente în cultura noastră ca și în culturile internaționale.            

Probabil că aceste trăsături sunt familiare multora în contexte profesionale, însă mai puțin cunoscute sunt modalitățile prin care cineva se poate proteja de toxicitatea lor. Ele sunt simțite de către ceilalți ca “elefantul din cameră” care incomodează dar pe care îl ignoră toți pentru că nu știu cum să-l gestioneze. Una dintre cele mai puternice metode pentru a evapora “elefanții din cameră” este ca “acesta” să fie corect recunoscut și pus în cuvinte. De aceea una din principalele modalități de protecție în fața tiparelor de comportament machiavelice, narcisiste, sau psihopatice este o informare corectă.

* Eșantionul a fost compus din 422 de persoane angajate în companii internaționale și naționale din Transilvania, cu vârste între 16 și 59 de ani (media de vârtsă de 26,62 de ani) din care 47% au fost femei).

** Jones, D. N. & Paulhus, D. L. (2014). Introducing the Short Dark Triad (SD3): A Brief Measure of Dark Personality Traits. Assessment. 21(1)28-41. DOI: 10.1177/1073191113514105